ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 169/2004

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: B.M. în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Bihor, a solicitat anularea hotărârii nr.818 din 16 martie 2002 emisă de aceasta și obligarea la recunoașterea calității de beneficiar a O.U. nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000, motivând că s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi. Curtea de Apel Oradea, prin sentința nr.369/CA/2002-P, din 24 iunie 2002, a respins ca tardivă acțiunea. S-a reținut că, reclamantul a primit hotărârea nr.23 martie 2002 iar acțiunea a înregistrat-o la instanță la 27 mai 2002, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art.7 pct.4 din Legea nr.189/2000.

Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, reclamantul a declarat recurs pe care nu l-a motivat în termen. Recursul este nul. Potrivit art.303 C.proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. Articolul 306 C.proc.civ., prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților. In cauză, examinându-se cauza din oficiu, sub aspectul temeiurilor legale de casare, nu s-a constatat însă nici un temei care să impună desființarea hotărârii atacate, aceasta față de actele existente, fiind temeinică și legală.

In consecință,urmează a se constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Constată nul recursul declarat de B.M. împotriva sentinței civile nr.369/CA/P din 24 iunie 2001 a Curții de Apel Constanța-Secția de contencios administrativ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 ianuarie 2004.