ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 169/2004

Asupra

recursurilor de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

B.M. în

contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii  Bihor, a solicitat  anularea

hotărârii nr.818 din 16 martie 2002 emisă de aceasta și obligarea  la

recunoașterea calității de beneficiar a O.U. nr.105/1999 aprobată prin Legea

nr.189/2000, motivând că s-a născut  în perioada  de refugiu a părinților săi.

Curtea

de Apel Oradea, prin sentința nr.369/CA/2002-P, din 24 iunie  2002, a respins

ca tardivă acțiunea.

S-a

reținut  că, reclamantul a primit hotărârea nr.23 martie 2002 iar  acțiunea a

înregistrat-o la instanță la 27 mai 2002, cu depășirea termenului de 30 de zile

prevăzut de  art.7 pct.4 din Legea nr.189/2000.

Considerând

hotărârea netemeinică și nelegală, reclamantul a declarat recurs pe care nu l-a

motivat în termen.

Recursul

este nul.

Potrivit

art.303  C.proc.civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau

înăuntrul termenului de recurs.

Termenul

pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă

recursul s-a făcut mai înainte.

Articolul

306 C.proc.civ., prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat  în

termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și

din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună  în

dezbaterea părților.

In

cauză, examinându-se  cauza din oficiu, sub aspectul temeiurilor legale de

casare, nu s-a constatat însă nici un temei care să impună desființarea

hotărârii atacate, aceasta față de  actele existente, fiind temeinică și

legală.

In

consecință,urmează a se constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul

declarat de B.M. împotriva  sentinței civile nr.369/CA/P din 24 iunie 2001 a

Curții de Apel Constanța-Secția de contencios administrativ.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi  21 ianuarie   2004.