ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7195/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 24 decembrie 2003, reclamantul U.I. a solicitat anularea hotărârii nr. 7956/2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000, fiind persoană refugiată.

Prin sentința civilă nr. 73/2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a fost admisă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta, arătând în esență că nu s-a făcut dovada strămutării reclamantului, că actul referitor la evidența refugiaților, întocmit la 5 ianuarie 1943, unde figurează U.F., nu dovedește că persoana respectivă era mama reclamantului, iar declarațiile martorilor nu sunt credibile.

Verificând cauza, în funcție de motivarea recursului în lumina dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Din declarațiile notariale ale martorilor M.I. și S.G., coroborate cu extrasul nr. 1612/2003 al Arhivelor Naționale - Direcția Județeană Bihor, rezultă că reclamantul s-a aflat în refugiu împreună cu mama sa, astfel încât beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 189/2000.

Suspiciunile recurentei, referitoare la probele administrate, nu sunt fondate și nici susținute de dovezi sau argumente, astfel încât nu pot fi luate în considerare de instanță.

Față de motivele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică a sentinței, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 73/CA din 2 februarie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2004.