ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1165/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la data de 5 martie 2004, reclamanta L.F. a solicitat anularea hotărârii nr. 7139

din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și recunoașterea

calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de

persoană refugiată din motive etnice.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 263/CA/PI

din 5 aprilie 2004, prin care a respins acțiunea introdusă de L.F., împotriva pârâtei

Casa Județeană de Pensii Bihor.

Hotărând astfel, instanța de

fond a reținut că atât mama, cât și tatăl reclamantei nu figurează în

documentele cu persoanele refugiate în perioada 1941 - 1945, conform adresei nr.

C/5481 din 9 octombrie 2003.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamanta, reiterând argumentele din acțiune.

Recursul este nefondat.

Din analiza actelor și

lucrărilor dosarului, rezultă că reclamanta, cu mama sa nu au fost refugiate, rămânând

acasă și trecând la părinți și soț, ori de câte ori aveau nevoie să-și aducă

cele necesare, situație în care susținerile martorilor M.M. și V.L., în sensul

că reclamanta cu mama sa s-au refugiat din Vadul Crișului, în Zece Hotare,

urmează a fi înlăturate ca părtinitoare.

Nici tatăl reclamantei nu a

fost refugiat, el plecând, după cum a recunoscut aceasta, de frică să nu fie

strămutat în Ungaria sau deportat la muncă forțată.

Față de aceste considerente,

soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul se privește ca

nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de L.F. împotriva sentinței nr. 263/CA/PI din 5 aprilie 2004, a Curții de Apel

Oradea, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 februarie 2005.