ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1165/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 5 martie 2004, reclamanta L.F. a solicitat anularea hotărârii nr. 7139 din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 263/CA/PI din 5 aprilie 2004, prin care a respins acțiunea introdusă de L.F., împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Bihor. Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că atât mama, cât și tatăl reclamantei nu figurează în documentele cu persoanele refugiate în perioada 1941 - 1945, conform adresei nr. C/5481 din 9 octombrie 2003. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta, reiterând argumentele din acțiune.

Recursul este nefondat. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că reclamanta, cu mama sa nu au fost refugiate, rămânând acasă și trecând la părinți și soț, ori de câte ori aveau nevoie să-și aducă cele necesare, situație în care susținerile martorilor M.M. și V.L., în sensul că reclamanta cu mama sa s-au refugiat din Vadul Crișului, în Zece Hotare, urmează a fi înlăturate ca părtinitoare. Nici tatăl reclamantei nu a fost refugiat, el plecând, după cum a recunoscut aceasta, de frică să nu fie strămutat în Ungaria sau deportat la muncă forțată. Față de aceste considerente, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc.

civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de L.F. împotriva sentinței nr. 263/CA/PI din 5 aprilie 2004, a Curții de Apel Oradea, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2005.