ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3489/2003

La apelul nominal s-au

prezentat: recurenții-reclamanți A.S.și M.A., lipsind intimatele-pârâte

Primăria comunei Buciumeni și Comisia locală de aplicare a Legii 10/2001

Buciumeni.

Procedura completă.

Recurenții-reclamanți

A.S.și M.A. depun la dosar copia sentinței civile nr. 452 din 9 mai 2003

pronunțată de Judecătoria Pucioasa și, având pe rând cuvântul, solicită

admiterea recursurilor formulate, modificarea deciziei și admiterea acțiunii.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 28 ianuarie 2002 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanții

A.S. și M.A. au chemat în judecată Primăria Buciumeni – Comisia pentru Legea

nr.10/2001, solicitând restituirea în proprietate a 22 terenuri cămine de casă,

care fuseseră confiscate de la autorul lor C.G.I.. La dosar a fost depusă în

copie dispoziția nr.156/12 decembrie 2001 emisă de Primarul din Buciumeni, prin

care a fost respinsă cererea petenților, formulată prin notificare, cu

motivarea pentru 8,8 ha li s-a reconstituit deja dreptul de proprietate, sens

în care s-a eliberat și titlu de proprietate.

Prin întâmpinare,

pârâta a solicitat respingerea acțiunii, în baza art. 8 din Legea nr.10/2001.

Tribunalul Dâmbovița,

secția civilă, prin sentința nr. 467 din 19 iunie 2002 a respins acțiunea, cu

motivarea că în speță erau incidente dispozițiile art. 8 din Legea nr.10/2001,

potrivit cărora nu intră sub incidența Legii nr.10/2001 terenurile al căror

regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991

republicată și prin Legea nr.1/2000, solicitate potrivit prevederilor Legii

nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997.

Soluția a fost

menținută prin decizia nr.119 din 24 octombrie 2002 a Curții de Apel Ploiești,

secția civilă, cu aceeași motivare.

Împotriva acestei

decizii în termen legal au declarat recurs reclamanții.

Recursurile,

neîncadrate în drept, reproșează instanțelor lipsa rolului activ în examinarea

probelor și aprecierea situației de fapt, susținând că deși s-au adresat pentru

reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii nr.18/1991, li s-au

atribuit terenuri în extravilan, iar nu pe vechile amplasamente.

Recursurile nu sunt

fondate, urmând a fi respinse, pentru motivele ce se vor expune în cele ce

urmează.

Autorul reclamanților,

I.C., a fost proprietarul mai multor terenuri, în satul Buciumeni iar la

cererea urmașilor acestuia s-a emis titlul de proprietate nr. 100028 din 24 mai

2000, pentru suprafața de 8,8 ha. (f. 24 dosarul Curții de Apel Ploiești).

Față de această

împrejurare, corect acțiunea a fost respinsă, ambele instanțe invocând în mod

legal dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr.10/2001, care exclude din sfera

sa de aplicare terenurile care au fost solicitate potrivit Legii nr.18/1991,

lege specială de reparație cu privire la terenuri.

Faptul că

recurentul-reclamant M.A. a omis să formuleze în termenele prevăzute de Legea

nr.18/1991 cerere de reconstituire nu este de natură a conduce la o altă

soluție decât cea adoptată de instanțe față de dispozițiile lipsite de echivoc

ale Legii nr.10/2001, pe care acțiunea de față a fost întemeiată.

Pentru aceste

considerente, constatându-se că hotărârea recurată este legală, în temeiul art.

312 C.proc.civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate

recursurile declarate de reclamanții A.S.și M.A. împotriva deciziei nr. 119 din

24.10.2002 a Curții de Apel Ploiești - Secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică, astăzi

19 septembrie 2003.