ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3749/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 5 februarie 2003 la Curtea de Apel București

petentul I.N.I.D. București a solicitat suspendarea executării vremelnice a

sentinței civile nr. 476 din 25 ianuarie 2002 a Judecătoriei sector 1 București

pronunțată în dosarul nr. 11482/2001.

În

motivare s-a susținut că cererea de suspendare face obiectul dosarului nr.

217/2003 apelat în recurs la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.

Prin

încheierea din data de 3 martie 2003 Curtea de Apel București, secția a III-a

civilă, a respins cererea cu motivarea că evacuarea s-a efectuat conform

proceselor verbale de evacuare din 18 februarie 2003 și 19 februarie 2003.

Împotriva acestei încheieri I.N.I.D.

București a formulat recurs fără a indica vreunul din motivele de casare

prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-au

formulat mai multe critici ce pot fi sintetizate în aceea că evacuarea s-a

făcut nelegal.

Având a se pronunța asupra

recursului astfel declarat Curtea reține că, prin motivarea lor, argumentele

aduse în susținerea acestuia corespund sub aspect strict formal prevederilor

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin urmare acest text de lege poate

fi avut în vedere în analizarea recursului, deși nu a fost invocat în mod

expres respectiv deficiența de motivare fiind remediabilă din oficiu în raport

cu prevederile art. 306 alin. ultim C. proc. civ.

Odată făcută această precizare

prealabilă de ordin procedural Curtea reține că recursul este inadmisibil

pentru considerente ce vor urma.

În conformitate cu dispozițiile art.

300 alin. (1) C. proc. civ. dispune „Recursul suspendă executarea hotărârii

numai în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desființarea de

construcții, plantații sau a oricăror lucrări având o așezare fixă precum și în

cazurile anume prevăzute de lege”, iar art. 300 alin. (2) C. proc. civ. dispune

„La cerere, instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune motivat

suspendarea executării hotărârii recurate și în alte cazuri decât cele la care

se referă alin. (1).

Recurenta a arătat chiar în

motivarea cererii de suspendare a executării vremelnice sentinței civile nr.

476 din 25 ianuarie 2002 a Judecătoriei sector 1 că cererea de suspendare face

obiectul dosarului nr. 217/2003 aflat în recurs la Curtea de Apel București,

secția a III-a civilă.

În cauză nu sunt incidente

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în raport de criticile formulate

și dispozițiile legale cuprinse în art. 300 alin. (1) și (2) C. proc. civ.,

recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.

Pe de altă parte suspendarea

executării vremelnice a sentinței civile nr. 476/2002 a Judecătoriei sector 1

s-a solicitat în timp ce pe rolul Curții de Apel București se afla cererea de

suspendare a acestei hotărâri.

Din cuprinsul art. 299 și urm. C.

proc. civ. rezultă că împotriva unei hotărâri se poate declara de către partea

nemulțumită un singur recurs.

Această prevedere legală – este

rațională – și în concordanță cu principiul puterii lucrului judecat prevăzut

de art. 166 C. proc. civ.

Recursul declarat în cauză este

inadmisibil pentru că s-ar ajunge la situația unui al doilea recurs în aceeași

cauză.

Motivarea în fapt și în drept a

cererii de recurs este străină obiectului cererii de suspendare a executării

vremelnice recurate deoarece antamează fondul cauzei.

Reținând deci că în cauză nu își

găsesc aplicare  nici una din prevederile art. 304 C. proc. civ., Curtea

urmează a face aplicarea art. 312 alin. (1) din același cod în sensul

respingerii recursului ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de I.N.I.D. București împotriva încheierii din 3 martie 2003 a Curții

de Apel București, secția a III-a civilă (dosar 402/2003).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2003.