ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3749/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 5 februarie 2003 la Curtea de Apel București petentul I.N.I.D. București a solicitat suspendarea executării vremelnice a sentinței civile nr. 476 din 25 ianuarie 2002 a Judecătoriei sector 1 București pronunțată în dosarul nr. 11482/2001. În motivare s-a susținut că cererea de suspendare face obiectul dosarului nr. 217/2003 apelat în recurs la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă. Prin încheierea din data de 3 martie 2003 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a respins cererea cu motivarea că evacuarea s-a efectuat conform proceselor verbale de evacuare din 18 februarie 2003 și 19 februarie 2003. Împotriva acestei încheieri I.N.I.D.

București a formulat recurs fără a indica vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. În motivarea recursului s-au formulat mai multe critici ce pot fi sintetizate în aceea că evacuarea s-a făcut nelegal. Având a se pronunța asupra recursului astfel declarat Curtea reține că, prin motivarea lor, argumentele aduse în susținerea acestuia corespund sub aspect strict formal prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Prin urmare acest text de lege poate fi avut în vedere în analizarea recursului, deși nu a fost invocat în mod expres respectiv deficiența de motivare fiind remediabilă din oficiu în raport cu prevederile art. 306 alin. ultim C. proc. civ. Odată făcută această precizare prealabilă de ordin procedural Curtea reține că recursul este inadmisibil pentru considerente ce vor urma.

În conformitate cu dispozițiile art. 300 alin. (1) C. proc. civ. dispune „Recursul suspendă executarea hotărârii numai în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări având o așezare fixă precum și în cazurile anume prevăzute de lege”, iar art. 300 alin. (2) C. proc. civ. dispune „La cerere, instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune motivat suspendarea executării hotărârii recurate și în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Recurenta a arătat chiar în motivarea cererii de suspendare a executării vremelnice sentinței civile nr. 476 din 25 ianuarie 2002 a Judecătoriei sector 1 că cererea de suspendare face obiectul dosarului nr. 217/2003 aflat în recurs la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă.

În cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și în raport de criticile formulate și dispozițiile legale cuprinse în art. 300 alin. (1) și (2) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca inadmisibil. Pe de altă parte suspendarea executării vremelnice a sentinței civile nr. 476/2002 a Judecătoriei sector 1 s-a solicitat în timp ce pe rolul Curții de Apel București se afla cererea de suspendare a acestei hotărâri. Din cuprinsul art. 299 și urm. C. proc. civ. rezultă că împotriva unei hotărâri se poate declara de către partea nemulțumită un singur recurs. Această prevedere legală – este rațională – și în concordanță cu principiul puterii lucrului judecat prevăzut de art. 166 C. proc.

civ. Recursul declarat în cauză este inadmisibil pentru că s-ar ajunge la situația unui al doilea recurs în aceeași cauză. Motivarea în fapt și în drept a cererii de recurs este străină obiectului cererii de suspendare a executării vremelnice recurate deoarece antamează fondul cauzei. Reținând deci că în cauză nu își găsesc aplicare nici una din prevederile art. 304 C. proc. civ., Curtea urmează a face aplicarea art. 312 alin. (1) din același cod în sensul respingerii recursului ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de I.N.I.D. București împotriva încheierii din 3 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă (dosar 402/2003). Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2003.