ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2031/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul Municipiul București împotriva deciziei nr.1346 din 15 octombrie 2001 a Curții de Apel București - Secția a V-a comercială. La apelul nominal s-a prezentat recurenta pârâtă MUNICIPIUL BUCUREȘTI – prin consilier juridic L. V., lipsind intimata pârâtă SC „R. I.´96” SRL București. Procedura legal îndeplinită. S-a referit de către magistratul asistent că recurentul reclamant este scutit de plata taxei de timbru, conform art.17 din Legea nr.146/1997, cum a fost modificată și completată. Curtea constatând că nu mai sunt cereri prealabile și cauza este în stare de judecată, dă cuvântul recurentului reclamant asupra recursului. Reprezentantul recurentului reclamant pune concluzii de admitere a recursului și de obligare a intimatei pârâte la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă timbru, respectiv timbru judiciar depusă la instanța de fond.

C U R T E A Asupra recursului se rețin următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul București sub nr.2742/2001 Primăria Municipiului București a solicitat instanței ca prin sentința ce o va da în contradictoriu ce o va da în contradictoriu cu SC” R. I.´96” SRL să oblige pârâta la plata sumei de 3.813,76 USD, echivalent în lei la data plății, reprezentând chirie și penalități, să se dispună evacuarea acesteia din imobilul situat în București str. B. nr.12 sector 3. Tribunalul București, prinn sentința civilă nr.2584 din 2 aprilie 2001 a respins ca nefondată acțiunea, pentru a hotărî astfel instanța a reținut că între părți nu a fost încheiat un contract de închiriere în care să se prevadă chiria lunară și penalități, din actele depuse nu rezultă faptul că spațiul în litigiu a fost închiriat pârâtei.

Curtea de Apel București prin decizia civilă nr.1346 din 13 octombrie 2001 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate. Primăria Municipiului București a declarat recurs împotriva deciziei arătând în esență că prin soluția pronunțată au fost ignorate actele dosarului din care rezultă faptul că pârâta ocupă spațiul în litigiu, acordul acesteia de plată a chiriei pentru acesta și chiar plata făcută pentru a anunța perioada. Recursul a fost admis pentru următoarele motive: Prin acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.410 USD reprezentând contravaloarea chiriei restante, la 1.403,76 USD penalități și evacuarea. Din actele aflate la filele 10 – 20 dosar apel rezultă că pârâta ocupă spațiul în litigiu și este de acord cu achitarea chiriei conform “fișei de calcul” a Primăriei Municipiului București în “conformitate cu prevederile legale”.

Rezultă de asemenea, din adresa nr.507/1998 emisă de reclamantă că s-a stabilit o chirie în sarcina pârâtei în sumă de 155 USD lunar (act fila 9) ca urmare a aprobării adresei acesteia nr.523/18 martie 1998 și pentru o anumită perioadă parte din aceasta a fost și achitată (fila 6 dosar fond). În raport cu această situație se va admite recursul, va fi casată decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare urmând a se stabili care este perioada pentru care se solicită plata chiriei, dacă reclamanta a înțeles să solicite penalități sau dobândă față de dispozițiile legale menționate în acțiune, dacă se impune sau nu evacuarea pârâtei. PENTRU

ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul Municipiul București împotriva deciziei nr.1346 din 15 octombrie 2001 a Curții de Apel București - Secția a V-a comercială. Casează decizia atacată. Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2003.