ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2031/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2031/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în
examinare recursul declarat de reclamantul Municipiul București împotriva
deciziei nr.1346 din 15 octombrie 2001 a Curții de Apel București -
Secția a V-a comercială.
La apelul
nominal s-a prezentat recurenta pârâtă MUNICIPIUL BUCUREȘTI – prin consilier
juridic L. V., lipsind intimata pârâtă SC „R. I.´96” SRL București.
Procedura legal
îndeplinită.
S-a
referit de către magistratul asistent că recurentul reclamant este scutit de plata
taxei de timbru, conform art.17 din Legea nr.146/1997, cum a fost modificată și
completată.
Curtea constatând că
nu mai sunt cereri prealabile și cauza este în stare de judecată, dă cuvântul
recurentului reclamant asupra recursului.
Reprezentantul recurentului reclamant
pune concluzii de admitere a recursului și de obligare a intimatei pârâte la
plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxă timbru, respectiv timbru
judiciar depusă la instanța de fond.
C U
R T E A
Asupra
recursului se rețin următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată la Tribunalul București sub nr.2742/2001 Primăria Municipiului București
a solicitat instanței ca prin sentința ce o va da în contradictoriu ce o va da
în contradictoriu cu SC” R. I.´96” SRL să oblige pârâta la plata sumei de
3.813,76 USD, echivalent în lei la data plății, reprezentând chirie și
penalități, să se dispună evacuarea acesteia din imobilul situat în București
str. B. nr.12 sector 3.
Tribunalul
București, prinn sentința civilă nr.2584 din 2 aprilie 2001 a respins ca
nefondată acțiunea, pentru a hotărî astfel instanța a reținut că între părți nu
a fost încheiat un contract de închiriere în care să se prevadă chiria lunară
și penalități, din actele depuse nu rezultă faptul că spațiul în litigiu a fost
închiriat pârâtei.
Curtea de Apel
București prin decizia civilă nr.1346 din 13 octombrie 2001 a respins ca
nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate.
Primăria
Municipiului București a declarat recurs împotriva deciziei arătând în esență
că prin soluția pronunțată au fost ignorate actele dosarului din care rezultă faptul
că pârâta ocupă spațiul în litigiu, acordul acesteia de plată a chiriei pentru
acesta și chiar plata făcută pentru a anunța perioada.
Recursul a fost
admis pentru următoarele motive:
Prin acțiune,
reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.410 USD
reprezentând contravaloarea chiriei restante, la 1.403,76 USD penalități și
evacuarea.
Din
actele aflate la filele 10 – 20 dosar apel rezultă că pârâta ocupă spațiul în litigiu
și este de acord cu achitarea chiriei conform “fișei de calcul” a Primăriei Municipiului
București în “conformitate cu prevederile legale”.
Rezultă
de asemenea, din adresa nr.507/1998 emisă de reclamantă că s-a stabilit o chirie
în sarcina pârâtei în sumă de 155 USD lunar (act fila 9) ca urmare a aprobării adresei
acesteia nr.523/18 martie 1998 și pentru o anumită perioadă parte din aceasta a
fost și achitată (fila 6 dosar fond).
În
raport cu această situație se va admite recursul, va fi casată decizia cu trimiterea
cauzei spre rejudecare urmând a se stabili care este perioada pentru care se solicită
plata chiriei, dacă reclamanta a înțeles să solicite penalități sau dobândă față
de dispozițiile legale menționate în acțiune, dacă se impune sau nu evacuarea pârâtei.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de reclamantul Municipiul București împotriva deciziei nr.1346 din 15
octombrie 2001 a Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.
Casează decizia
atacată.
Trimite
cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 2 aprilie 2003.