ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 162/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Cluj la

20 noiembrie 2001, reclamantul V.G. a chemat în judecată pârâtul Consiliul

local al comunei Baciu, județul Cluj, solicitând instanței, ca prin hotărârea

care o va pronunța, să se constate nulitatea absolută a actului de preluare în

proprietatea Statului Român a imobilului situat în comuna Baciu,  constând în

casă și teren de 250 mp. și pârâtul să fie obligat să restituie necondiționat

imobilul reclamantului.

În motivarea cererii, reclamantul arată că pe

terenul primit de soția sa de la fostul Consiliu comunal Baciu, în vederea

construirii locuinței, soții V. au edificat o casă de locuit cu aportul

reclamantului în proporție de 90%, apoi soția lui a fost condamnată prin

sentința penală nr. 8/1986 pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, la

pedeapsa închisorii și la pedeapsa complementară a confiscării casei, fără a se

verifica natura juridică a proprietății casei.

Prin aceeași sentință, soția reclamantului a

fost obligată la plata despăgubirilor civile în sumă de 606.959 lei față de

partea civilă, asociația cooperatistă V., județul Cluj. Deși s-a dispus

confiscarea casei, măsura nu a fost executată, construcția a trecut la stat

abuziv, în contul datoriei față de partea civilă, care însă nu a cerut

executarea silită, nu a participat la ea și nu a fost beneficiara ei.

Așadar, conchide reclamantul, actul de preluare

a imobilului este lovit de nulitate absolută, cu precizarea că, în calitate de

ofițer de poliție, la acea vreme, el nu a putut contesta actul de preluare,

nici chiar pentru motivul cotei sale contributive de 90% la ridicarea

construcției.

Cererea reclamantului a fost respinsă ca

nefondată de Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr. 486 din 20 decembrie

2001.

În motivarea sentinței, instanța a reținut că

imobilul a trecut în proprietatea statului ca urmare a executării silite a

despăgubirilor civile, pentru că, la licitațiile organizate pentru vânzarea

lui, nu s-au prezentat cumpărătorii, iar împrejurarea evidențiată de reclamant,

că el are o contribuție de 90% la edificarea imobilului este fără relevanță, întrucât

acest drept îl putea valorifica pe calea unei contestații la executare,

posibilitate de care nu a uzat.

Reclamantul a introdus apel împotriva sentinței,

cerând admiterea lui, schimbarea hotărârii instanței de fond, în sensul

admiterii cererii sale.

În motivarea apelului, reclamantul susține că

trecerea construcției în patrimoniul statului putea fi făcută numai cu titlu de

confiscare, dar s-a procedat abuziv în baza unui alt titlu, anume Decretul nr. 221/1960

care reglementa executarea creanțelor statului și la cererea Consiliului local

al comunei Baciu, care nu avea această calitate, prejudiciul fiind creat în

patrimoniul A.E.I. V., partea civilă în procesul penal.

Preluarea imobilului la stat, cu titlu

nevalabil, este situația prevăzută de art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001,

care impune restituirea lui.

Prin decizia civilă nr. 68 din 22 mai 2002,

Curtea de Apel Cluj a respins apelul reclamantului.

S-a reținut, în motivarea deciziei, că titlul în

baza căruia s-a dispus confiscarea îl constituie sentința penală, în temeiul

căreia statul a devenit proprietar. Procesul-verbal de preluare a bunului în

proprietatea statului și predare în administrarea Consiliului local al comunei

Baciu, întocmit de executorul judecătoresc, este actul procesual final de

preluare de către stat, întrucât bunul nu a putut fi valorificat prin vânzare

la licitație.

Preluarea în patrimoniul statului era una dintre

modalitățile de valorificare a bunurilor confiscate în temeiul hotărârii penale

care constituie titlul executoriu, modalitate prevăzută în art. 31 pct. II lit.

d) din Decretul nr. 221/1960 și art. 50 din H.C.M. nr. 792/1960.

Întrucât imobilul a fost preluat cu titlu

valabil, situația din prezentul litigiu nu se încadrează în ipoteza prevăzută

în art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei dată în apel, a declarat

recurs reclamantul. El cere admiterea recursului, casarea hotărârilor și

admiterea acțiunii sale.

Trecerea imobilului în proprietatea statului s-a

făcut fără a se lua în considerare că imobilul era bun comun, construit de el

cu soția sa în timpul căsătoriei.

Preluarea imobilului se putea face numai cu

titlu de confiscare, orice alt titlu atrage nevalabilitatea trecerii la stat a

construcției, iar din procesul-verbal încheiat la 17 august 1989 rezultă că

preluarea a operat cu alt titlu, întrucât s-au invocat prevederile Decretului

nr. 221/1960 care reglementa executarea creanțelor statului, și că trecerea s-a

făcut la cererea fostului consiliu local al comunei Baciu, care nu avea

calitatea să formuleze o atare cerere, întrucât prejudiciul a fost creat asociației

cooperatiste V. și ea nu a participat și nici nu a beneficiat de executarea

silită.

Criticile recurentului sunt

neîntemeiate.

Cu referire la calitatea de bun comun a

construcției confiscate, recurentul trebuia, la acea vreme să uzeze de căile

legale de contestare, iar împrejurarea că nu le-a folosit pentru că avea

calitatea de ofițer de poliție, nu constituie un impediment legal și nici

convingător, el făcând referire la acest aspect în motivarea cererii de chemare

în judecată.

Actele dosarului confirmă preluarea imobilului

în proprietatea statului cu titlu de confiscare și cu respectarea dispozițiilor

legale în vigoare la acea dată.

Procesul-verbal, încheiat la 17 august 1989 de

executorul judecătoresc al Judecătoriei Cluj – Napoca, menționează corect

prevederile Decretului nr. 221/1960 cu privire la executarea silită împotriva

persoanelor fizice a plății impozitelor și a taxelor neachitate în termen și a

creanțelor bănești ale organizațiilor socialiste, precum și cu privire la

executarea confiscării, ca și Hotărârea nr. 792/1960 pentru aplicarea

Decretului nr. 221/1960. Din chiar titlul decretului rezultă că, printre

altele, decretul reglementează și executarea confiscării, iar art. 31 pct. II

lit. d), invocat în procesul verbal, dispune că bunurile imobile se valorifică

prin trecerea în proprietatea statului, și, în ce privește executarea

confiscării, art. 52 prevede că bunurile confiscate, care nu a fost urmărite

pentru acoperirea unor creanțe, se predau de executorul judecătoresc

comitetului executiv al consiliului local și ele intră în administrarea directă

a unităților administrativ-teritoriale.

Acest din urmă text invocat și-a găsit aplicarea

în speță, verso-ul procesului verbal încheiat de executorul judecătoresc

conține mențiunea „declar trecut în proprietatea statului în administrarea

Consiliului local Baciu a imobilului descris mai sus”, apoi „imobilul se predă

Consiliului local Baciu”.

Se conchide că imobilul a fost

preluat de stat cu titlu valabil în temeiul sentinței penale și a prevederilor

actelor normative evocate, așadar recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de

contestatorul V.G. împotriva deciziei nr. 68 din 22 mai 2002 a Curții de Apel

Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

ianuarie 2003.