ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3284/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3284/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
L.P., în contradictoriu cu SC A. SA
Filiași și Ministerul Agriculturii, a solicitat anularea parțială a
certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor M07
din 5 mai 1994, pentru suprafața de 2000 mp teren intravilan, situat în comuna
Brădești, sat Răcarii de Jos, punctul Tabla Bisericii.
Curtea de Apel Craiova, secția de
contencios administrativ, prin sentința nr. 75 din 14 martie 2003, a respins
acțiunea, reținând că reclamantul nu a efectuat procedura prevăzută de art. 5
din Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ.
Considerând hotărârea netemeinică și
nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui și casarea
sentinței, cu trimitere spre rejudecare la aceiași instanță.
S-a susținut că certificatul de atestare
în discuție nu i-a fost comunicat, a aflat despre el de la o altă persoană care
se află în aceeași situație – numitul D.I., care i-a înmânat o copie de pe act.
Nu a efectuat procedura întrucât,
fiind bolnav, nu a avut bani pentru a se deplasa la București.
Susținând recursul, reclamantul a
arătat că în prezent s-a adresat și organului emitent al actului, astfel că a
efectuat procedura prealabilă prevăzută de lege.
Recursul este nefondat.
Folosirea ca temei juridic al
acțiunii, Legea nr. 297/1990, presupune respectarea cerințelor impuse în art. 5
din lege, care stabilesc drept o condiție de admisibilitate a acțiunii,
efectuarea unei proceduri prealabile la autoritatea emitentă a actului sau la
autoritatea ierarhic superioară celei emitente și termenele în care se poate
face sesizarea instanței.
Este vorba de o procedură prealabilă
obligatorie, înainte de introducerea acțiunii la instanță și nu după
pronunțarea soluției.
Cealaltă susținere din recurs
privind data la care reclamantul a cunoscut despre existența certificatului de
atestare a dreptului de proprietate, este nerelevantă, întrucât excepția
primită privește neefectuarea procedurii prealabile și nu excepția
tardivității.
În consecință, recursul este
nefondat și urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de L.P. împotriva sentinței
civile nr. 75 din 14 martie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios
administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 17 octombrie 2003.