ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 155/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 4 ianuarie 2000 la Curtea de Apel Ploiești, reclamanta Baza de Aprovizionare

Florești a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Industriilor și

Comerțului, precum și cu B.A.T. SA Târgoviște, anularea certificatului de atestare

a dreptului de proprietate seria M03 – 444 din 1 septembrie 1993, emis în

favoarea B.A.T. Tîrgoviște, la data de 1 septembrie 1993, pentru un teren în

suprafață de 80.215 mp, cu titlu de proprietate exclusivă, și asupra unui alt

teren în suprafață de 1.366,50 mp, în indiviziune.

Cauza a fost soluționată în fond,

prin sentința civilă nr. 81 din 21 martie 2000 a Curții de Apel Ploiești, iar

în urma unei casări cu trimitere, prin decizia nr. 3171 din 7 noiembrie 2000 a

Curții Supreme de Justiție, secția de contencios administrativ, s-a pronunțat

sentința nr. 237 din 23 octombrie 2001 a aceleiași curți de apel, prin care s-a

admis acțiunea și s-a anulat în parte actul administrativ atacat, pentru

terenul în suprafață de 2.537,13 mp, identificat în schița de plan la raportul

de expertiză topometrică efectuat în cauză, fiind, totodată, obligată pârâta,

la plata sumei de 1.635.000 lei, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei din urmă sentințe

a făcut recurs B.A.T. SA Târgoviște, cauza formând obiectul prezentului dosar.

Prin motivele de casare formulate în

scris și susținute oral, recurenta a criticat hotărârea atacată, pentru

netemeinicie și nelegalitate, iar printr-o petiție separată a invocat un motiv

suplimentar, de ordine publică, susținând că introducerea acțiunii în anularea

actului administrativ atacat este tardivă, în raport cu prevederile art. 5 din

Legea nr. 29/1990.

Față de caracterul peremptoriu al

excepției de tardivitate ridicate, urmează a se examina cu precădere acest

motiv de casare.

După cum a rezultat din expunerea

rezumativă, acțiunea a fost înregistrată pe data de 4 ianuarie 2000.

Actul administrativ atacat a fost

emis pe data de 1 septembrie 1993.

La dosarul cauzei a fost depus ca act nou în recurs, adresa

trimisă de reclamantă, pârâtei B.A.T. SA Târgoviște și înregistrată la ultima,

pe data de 9 februarie 1996, iar la destinatar, pe data de 13 februarie 1996,

prin care, în partea finală a ultimei fraze se arată următoarele:

„...vă sugerăm ca singurul mod de a evita

declanșarea unui diferend este să solicitați Ministerului Industriilor,

diminuarea sau modificarea corespunzătoare realității de fapt și de drept, a

certificatului Seria M03 nr. 0444.”

În conformitate cu dispozițiile

alin. final al art. 5 din Legea nr. 29/1990, prin care sunt reglementate

condițiile și termenul în care se poate solicita anularea actului

administrativ, „în toate cazurile, introducerea cererii la tribunal (instanța

de judecată) nu se va putea face mai târziu de un an de la data comunicării

actului administrativ a cărui anulare se cere”.

În practica de judecată a

instanțelor, ca și în doctrină, s-a stabilit în mod constant că prin

„comunicare” se înțelege nu numai transmiterea directă a actului supus cenzurii

de contencios administrativ, ci și orice alt act, prin care se poate identifica

dispoziția administrativă ce urmează a fi atacată și care pune partea în

situația de a lua cunoștință în mod neechivoc, de existența și conținutul

actului pe care este interesată să-l atace, considerând că i-ar încălca

drepturile recunoscute de lege.

Or, în speță, o asemenea luare la

cunoștință a avut loc, fapt atestat în mod neîndoielnic de conținutul actului

nou depus în instanța de recurs, în care se face trimitere expres la

certificatul de atestare – identificat cu serie și număr – asupra căruia purta

diferendul dintre părți, rezultând, în plus, și obiectul faptic al litigiului,

inclusiv punctele de vedere ale părților.

În consecință, urmează ca făcând

aplicarea dispozițiilor legale mai sus citate, a se admite recursul declarat în

cauză, a se casa sentința recurată și în fond, constatându-se că acțiunea în

anularea actului atacat a fost tardiv introdusă, a se respinge ca atare această

acțiune.

Față de temeiul de drept care a

impus soluția dată, devine lipsită interes juridic, examinarea celorlalte

critici aduse de recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta

SC B.A.T. SA Târgoviște, împotriva sentinței civile nr. 237 din 23 octombrie

2001 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ.

Casează sentința atacată și în fond,

respinge acțiunea ca fiind tardivă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 ianuarie 2003.