ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.05.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2040/2003

HOTĂRÂRE
20.05.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2040/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în

examinare în camera de consiliu recursul declarat de pârâta S.C.”F.R.”S.A. Deva

împotriva sentinței nr.2 din 13 ianuarie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia –

Secția civilă.

La apelul

nominal au lipsit părțile.

Procedura

completă.

Recurenta

pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa (fila 2).

Asupra

recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată sub nr.1331 din 14 august 2002 reclamanta B.J.E.a chemat în

judecată S.C. F.R.S.A. Deva și Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea

Participațiilor Statului București solicitând să se constate că imobilul

înscris în CF 754 Valea Lungă, nr.top 414/1 casă și curte în suprafață de 697

mp a trecut în patrimoniul Statului Român fără titlu, să se dispună revenirea

la situația anterioară de carte funciară în favoarea fostei proprietare S.E.,

să se constate nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de fostul

Fond al Proprietății de Stat – Direcția Teritorială Arad.

În motivarea

acțiunii reclamanta a arătat că imobilul în litigiu a fost abuziv naționalizat

în temeiul Decretului nr.418/1951, întrucât deși numai o cameră a avut

destinația de farmacie construcția a trecut în întregime în proprietatea

statului.

Deva prin întâmpinare a arătat că a fost înființată prin H.G. nr.15/1991

preluând activul și pasivul fostului Oficiu Farmaceutic Deva care a avut

inițial un drept de administrare directă și asupra imobilului situat în comuna

Valea Lungă, str.Victoriei nr.49, județul Alba iar ulterior, conform art.20

alin.2 din Legea nr.15/1990 un drept de proprietate.

A mai menționat

pârâta că în prezent, prin privatizare, societatea are capital integral privat.

Judecătoria

Blaj prin sentința civilă nr.1240 din 21 octombrie 2002 a declinat competența

soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Alba considerând că în cauză sunt

aplicabile dispozițiile art.24 pct.8 din Legea nr.10/2001.

Tribunalul

Alba, secția civilă prin sentința civilă nr.1060 din 27 noiembrie 2002 a

declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Blaj cu

motivarea că acțiunea principală a reclamantei este o acțiune de drept comun.

Curtea de Apel

Alba Iulia prin sentința civilă nr.2 din 13 ianuarie 2003 a stabilit competența

soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Blaj.

S-a reținut că

prin dispozițiile art.24 pct.8 din Legea nr.10/2002 a fost reglementată

competența tribunalului de soluționare a contestațiilor formulate de fostul

proprietar sau succesorii săi împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise de

unitatea deținătoare a imobilului revendicat prin care se răspunde notificării

formulate de fostul proprietar conform cu art.22 din același act normativ.

În termen

legal, împotriva sentinței civile nr.2 din 13 ianuarie 2003 a Curții de Apel

Alba Iulia a formulat recurs S.C. F.R.S.A. Deva solicitând casarea și susținând

că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare cumpărare de acțiuni încheiat de fostul FPS

cu   V.T. Ro Agencies SRL care și-a adjudecat, prin licitație publică pachetul

majoritar de acțiuni. Întrucât vânzarea de acțiuni este un act de comerț iar

FPS lucrează în acest sens în calitatea sa de comerciant, litigiile care derivă

dintr-o astfel de activitate sunt litigii comerciale și trebuie soluționare de

instanțele comerciale.

Recursul

urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin cererea de

chemare în judecată reclamanta B.J.E.a formulat mai multe capete de cerere: 1.

să se constate că naționalizarea imobilului înscris în CF nr.754 Valea Lungă,

nr.top 414/1 a fost abuzivă; 2. să se dispună revenirea la situația anterioară

de carte funciară în favoarea fostei proprietare S.E.; 3. să se constate că

este nulă cuprinderea în patrimoniul S.C. F.R.S.A. Deva a imobilului, înscris

în CF 754 Valea Lungă, nr.top. 414/1 și revenirea în patrimoniul fostului

proprietarL; 4. să se constate nulitatea contractului de vânzare cumpărare

intervenit între fostul Fond al Proprietății de Stat cu privire la imobilul în

litigiu și cumpărătorul „a cărei identitate nu o cunoaște” și pe care o va

preciza după depunerea contractului de vânzare de acțiuni.

Capătul

principal de acțiune este cel referitor la constatarea naționalizării abuzive a

imobilului în litigiu în temeiul Decretului nr.418/1951. Sub acest aspect

curtea de apel a reținut corect că revine Judecătoriei Blaj competența de

soluționare a cauzei în temeiul art.1 pct.1 C.proc.civ. potrivit căruia

judecătoriile judecă în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară

de cele date prin lege în competența altor instanțe.

Capătul de

cerere referitor la nulitatea contractului de vânzare cumpărare încheiat de

fostul Fond al Proprietății de Stat este în privința persoanelor juridice care

au calitatea de pârâți, a obiectului și temeiului juridic, neprecizat și, din

acest motiv, nu se poate stabili natura sa civilă sau comercială.

Față de

considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. F.R.S.A. Deva împotriva sentinței

nr.2 din 13 ianuarie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia – secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 20 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-03-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2120/2008
împotriva deciziei sus­ menționate, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 4156 din 27 aprilie 2006 a admis recursul pârâtei SC V. SA Deva împotriva deciziei
ÎCCJ 2004-11-05
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6124/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 26 martie 2002, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamanții B.L., C.V., C.S., P.E., B.M., C.C. și C.H. au chemat în
ÎCCJ 2003-06-20
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2691/2003
e – Centrul Militar Județean Hunedoara, consilier juridic G.P. a susținut admiterea recursului său și respingerea recursului declarat de Ministerul Finanțelor Publice și a lăsat la apreciere recursul declarat de S.C. D. SA Deva. Avocat T.D.
ÎCCJ 2007-02-15
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1444/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin notificarea nr. 174 din 11 februarie 2002 formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 și adresată SC F.R. SA Deva, numiții S.S.O., S.M.M. și S.A.C. au sol
ÎCCJ 2004-05-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3559/2004
ții din îmbunătățiri, deși s-a renunțat la el, iar cel de-al doilea a fost privit ca nefondat, întrucât atât terenul, cât și construcția aparțin unui singur proprietar. Împotriva sentinței au declarat apel pârâții. Prin decizia nr. 192 din
Sursă