ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2691/2003

S-au

luat în examinare recursurile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor

Publice Hunedoara în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, de

Ministerul Apărării Naționale pentru Centrul Militar Județean Hunedoara și de

S.C. „D.” SA Deva, împotriva deciziei civile nr.195/A din 21 noiembrie 2001 a

Curții de Apel

Alba Iulia

.

La

apelul nominal s-au prezentat recurenții pârâți DGFP Hunedoara și Ministerul

Finanțelor Publice prin consilier juridic E.B., recurentul-pârât M.A.N. pentru

Centrul Militar Județean Hunedoara prin consilier juridic G.P.,

intimații-reclamanți L.A.T., B.M.R., S.N.R.toți prin avocat D.T., lipsind

recurenta-pârâtă S.C. „D.” SA Deva și intimatul-pârât Consiliul Local Deva,

precum și intimatul-intervenient A.A..

Procedura

completă.

După

referatul magistratului asistent, Curtea reținând că părțile nu au cereri

prealabile de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri de depus la dosar,

constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor.

Având

cuvântul pentru recurenții-pârâți D.G.F.P. Hunedoara și Ministerul Finanțelor,

consilier juridic E.B.a solicitat admiterea acestora astfel cum au fost

formulate. Cere respingerea recursului declarat de  S.C. D. SA Deva și a lăsat

la apreciere recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice și Ministerului

Finanțelor Publice.

Având

cuvântul pentru recurentul-pârât Ministerul Apărării Naționale – Centrul

Militar Județean Hunedoara, consilier juridic G.P. a susținut admiterea

recursului său și respingerea recursului declarat de Ministerul Finanțelor

Publice și a lăsat la apreciere recursul declarat de S.C. D. SA Deva.

Avocat

T.D.pentru intimații-reclamanți a solicitat respingerea recursurilor declarate

de pârâți, ca nefondate.

CURTEA,

Asupra

recursurilor de față;

Din

actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la Judecătoria Deva sub nr.4597 din 30.08.1999,

reclamantul L.A.T. a chemat în  judecată pe pârâții Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, Centrul Militar Județean Hunedoara și S.C. „D.”

SA Deva, solicitând obligarea pârâților să-i lase în deplină proprietate și

pașnică folosință imobilul situat în Deva – Piața Unirii nr. 8.

Prin

sentința civilă nr.1905/2000  Judecătoria Deva și-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.

Prin

precizarea la acțiune reclamanții L.A.T., B.M.R. și S.N.R.au solicitat ca, în

contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P.C.F.S.

Hunedoara pentru Statul Român, Consiliul Local al Municipiului Deva, M.Ap.N. –

Comisariatul Deva și S.C.”D.” SA Deva să se constate că imobilele înscrise în

CF 1145/1 Deva, nr. top 343/1, 344/1, 345/1 și CF 1145 Deva nr.top 343/2,

344/2, 345/2 sunt proprietatea lor, dobândite prin  moștenire de la defuncții

S.B. și S.E., să se constate că aceste imobile au trecut ilegal în proprietatea

Statului Român și să se dispună obligarea pârâților la predarea imobilelor

către reclamanți. În subsidiar, reclamanții au cerut obligarea pârâților 1 și 2

la plata valorii actuale de circulație a acestor imobile.

Prin

sentința civilă nr.135 din 30 mai 2001,  Tribunalul Hunedoara a admis acțiunea

civilă formulată de reclamanții L.A.T., B.M.R. și S.N.R.împotriva Statului

Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Hunedoara și a

constatat că imobilele înscrise în CF 1145/1 Deva nr top 343/1, 344/1, 345/1 și

CF Deva nr.1145, nr top 343/2, 344/2, 345/2 au fost proprietatea defuncților

S.B. și S.E. și au fost trecute ilegal în proprietatea Statului Român.

A

fost obligat Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice să plătească

reclamanților despăgubiri în sumă de 5.655.838.096 lei.

A

fost respinsă acțiunea față de MAN pentru Centrul Militar Județean Hunedoara,

față de Consiliul Local Deva și față de S.C. „D.” SA Deva.

S-a

reținut, în esență, că imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea

statului fără titlu valabil încălcându-se prevederile art.I pct.1-5 și art.II

din Decretul nr.92/1950, în sensul că, în lista anexă la acest decret,

figurează ca persoană supusă naționalizării, L.G., deși adevărații proprietari,

la data respectivă, erau S.B. și S.E..

S-a

apreciat că nu este  posibilă restituirea în natură, o parte din imobil fiind

deținut de MAN, făcând parte din domeniul public de interes național și ca

urmare a fost obligat Ministerul Finanțelor la despăgubiri stabilite prin

expertiză.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pârâtul Ministerul Finanțelor

prin D.G.F.P.C.F.S. Deva.

În

apelul reclamanților s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor și că nu

există nici un motiv întemeiat care să împiedice această restituire.

În

apelul pârâtului, printre altele, se invocă lipsa calității procesuale pasive,

determinat de faptul că s-a cerut restituirea în natură a imobilului, situație

în care, calitatea procesuală pasivă aparține Consiliului Local.

Prin

decizia civilă nr.195/A din 21 noiembrie 2001 s-a respins ca nefondat apelul

pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Hunedoara și s-a respins

cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul A.A..

A

fost admis, ca fondat apelul reclamanților L.A.T., B.M.R. și S.N.R.în sensul că

a dispus restituirea în natură a imobilului înscris în CF 1145/1 Deva nr. top

343, 344, 345 și 343, 344, 345. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței

apelate.

Prin

Încheierea din 5.02.2002 s-a dispus îndreptarea erorii materiale din minuta

deciziei civile nr.195/A din 21 noiembrie 2001, în sensul că s-a completat

astfel: „Dispune restituirea în natură a imobilului înscris în CF nr.1145/1

Deva nr.top 343/1, 344/1, 345/1 și CF nr.1145 Deva nr.top 343/2, 344/2, 345/2”.

Pentru

a hotărî astfel, instanța a reținut că interpretând dispozițiile art.6 din

Legea nr.213/1998, se impune concluzia că imobilul în litigiu nu face parte din

domeniul public sau privat al statului putând fi revendicat de proprietari sau

de moștenitorii lor.

În

contra deciziei susmenționate au declarat recurs pârâții Ministerul Finanțelor

Publice, D.G.F.P. Hunedoara, în nume propriu, Ministerul Apărării Naționale

pentru Centrul  Militar al Județului Hunedoara și S.C. „D.” SA Deva.

În

recursul declarat de D.G.F.P. Hunedoara în nume propriu și în numele

Ministerului Finanțelor Publice s-a invocat lipsa calității procesuale pasive,

având în  vedere că în cazul revendicărilor imobiliare, aceasta aparține

Consiliului Local. Acțiunea este inadmisibilă pentru că reclamanții nu și-au

dovedit calitatea de  proprietari și nu s-a făcut dovada că autorii lor au

făcut parte din categoriile exceptate de la prevederile Decretului 92/1950.

În

recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale pentru Centrul Militar

Județean Hunedoara se susține că numele unor proprietari ale căror imobile au

fost naționalizate apar în listele din alte județe unde au mai deținut imobile

care au fost naționalizate.

Se

mai susține că, nu există identitate între proprietarii tabulari ai imobilului

și persoana trecută în anexa la decretul de naționalizare.

De

asemenea valabilitatea titlului statului nu poate fi pusă la îndoială având în

vedere că unul din autorii reclamanților S.B. a fost comerciant ori potrivit

art.I pct.1 din D.92/1950 au fost naționalizate imobilele clădite care au

aparținut „foștilor mari comercianți”.

În

recursul declarat de S.C. „D.” SA Deva se arată că această societate își are

sediul social de zeci de ani iar restituirea în natură a imobilului ar

împiedeca bunul mers al societății care nu ar mai putea să-și continue

activitatea și ar urma să fie supusă dizolvării sau lichidării acesteia.

Recursurile

sunt nefondate.

Analizând

decizia atacată cu recurs prin prisma criticilor formulate și în raport cu

actele și lucrările dosarului se constată că aceste critici sunt nefondate.

S-a

reținut corect de către instanța de apel că au fost încălcate inclusiv

dispozițiile Decretului-lege nr.92/1950, cu atât mai mult cele ale Constituției

din 1952, ale art.481 C.civ., ale Cartei ONU și Declarației Universale ale

Drepturilor Omului, acte ce conțin dispoziții privind recunoașterea și apărarea

dreptului de proprietate personală.

Astfel,

bine a reținut instanța de apel, interpretând dispozițiile art.6 din  Legea

nr.213/1998 în sensul că se impune concluzia că imobilul în litigiu nu face

parte din domeniul public sau privat al statului, putând fi revendicat de

proprietari sau de moștenitorii lor.

De

altfel, imobilele din litigiu au fost predate de către recurenții-pârâți,

intimaților reclamanți încă din  luna noiembrie 2002, așa cum rezultă din

procesele verbale de predare primire anexate la dosar filele 30-32 (dosar

recurs).

Față

de cele arătate mai sus, având în vedere că decizia a fost pusă în executare,

iar reclamanții au confirmat restituirea în natură a imobilelor, recursurile

declarate fiind nefondate, urmează a fi respinse ca atare.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile

declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara, în nume propriu

și pentru Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Apărării Naționale pentru

Centrul Militar Județean Hunedoara și S.C.D. SA Deva împotriva deciziei civile

nr.195/A din 21 noiembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 20 iunie 2003.