ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1978/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia reclamanta B.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții SC E. SRL Deva și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale constatarea nulității Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.07 nr. 2862 emis la data de 20 martie 2003 pentru pârâta SC E. SRL Deva. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor H.G. nr. 834/1991. Mai arată reclamanta că la data înființării societății pârâte, în anul 1996, aceasta nu avea în patrimoniu terenul în suprafață de 5901 mp care de altfel este proprietatea acesteia și nici construcțiile edificate pe acest teren care aparțineau Fermei nr. 6, respectiv SC C. SA Deva.

Pârâta SC E. SRL Deva a invocat prin întâmpinarea depusă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. Pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a invocat prin întâmpinare excepțiile lipsei plângerii prealabile și tardivității acțiunii. Prin sentința civilă nr. 133/F/CA din 20 august 2008 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta SC E. SRL Deva; a respins excepțiile lipsei procedurii prealabile și tardivității invocate de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; a admis acțiunea formulată de reclamanta B.M.; a constatat nul certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.07 nr.2862 emis la data de 20 martie 2003 de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B.M.

că aceasta este unicul moștenitor al defunctului B.S.A., pe numele căruia a fost eliberat titlul de proprietate nr. 1454/44 din 20 iulie 1995. În ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile, instanța de fond a reținut că reclamanta a îndeplinit procedura prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât prin cererile trimise la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a solicitat revocarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M-07 nr. 2862 din 20 martie 2003, primind astfel răspuns din partea pârâtului, cu adresa nr. 117652 din 23 august 2004. Referitor la excepția tardivității formulării acțiunii de către B.M., invocată de același pârât, Curtea a constatat că adresa de răspuns la plângerea prealabilă nu a fost trimisă reclamantei cu confirmare de primire, nerezultând data exactă când a fost primită; acțiunea a fost trimisă prin poștă, la data de 15 martie 2005, fiind respectat termenul de 6 luni.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că reclamanta nu a semnat procesul verbal de vecinătate prevăzut expres de art. 2 din H.G. nr. 834/1991, proces-verbal semnat, fără acordul său de o altă persoană; s-a mai reținut că Judecătoria d eva, prin sentința penală nr. 543 din 21 martie 2006 a dispus desființarea în parte a procesului verbal privind recunoașterea limitelor de vecinătate cu privire la SC E. SRL Deva și terenul părții vătămate B.M. Împotriva sentinței civile nr. 133/F/CA din 20 august 2008 a Curții de Apel Alba-Iulia au declarat recurs pârâții SC E. SRL Deva și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

SC E. SRL Deva a criticat sentința pentru faptul că instanța de fond a respins excepția tardivității acțiunii fără o motivare pertinentă, deși actul atacat este din anul 2003. De asemenea, greșit a respins Curtea de Apel și excepția privitoare la lipsa plângerii prealabile, apreciind că reclamanta a îndeplinit procedura, întrucât Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale i-a comunicat răspunsul cu nr. 11762/2004. Recurentul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, critică hotărârea judecătorească pe aceleași aspecte procedurale, apreciindu-se că s-a pronunțat greșit și cu ignorarea probatoriilor pe cele 2 excepții ( tardivitatea acțiunii și lipsa plângerii prealabile).

Deasemenea, s-a criticat și pe fond sentința atacată, în sensul că prima instanță nu și-a motivat soluția prin raportare la dispozițiile H.G. nr. 834/1991, reținând că certificatul de proprietate este lovit de nulitate întrucât nu a existat acordul reclamantei la momentul încheierii procesului-verbal de vecinătăți. Recursurile sunt întemeiate și vor fi admise. Examinând actele dosarului și în raport de cele 2 excepții invocate la fond de recurentul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reluate în recurs de ambii recurenți, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele: Excepțiile reprezintă un mijloc de apărare la care poate apela pârâtul pentru ca cercetarea procesului în fond să fie amânată, invocându-se neregularități procedurale.

În speță, s-au discutat de către instanța de fond cele 2 excepții care au fost respinse cu o motivare succintă și fără ca în cauză să existe toate probatoriile necesare pronunțării, pentru ca apoi să se treacă la soluționarea pe fond a litigiului. Astfel, actul atacat a fost emis în anul 2003 – 20 martie, fără ca instanța de fond să verifice dacă s-a respectat termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, deși Direcția care a răspuns reclamantei prin adresa anexată și considerată de Curtea de apel drept răspuns la plângerea prealabilă a acesteia, are alte competențe și prin urmare trebuiau aprofundate probatoriile pe acest aspect. Nu rezultă din actele depuse când i s-a răspuns reclamantei, data la care aceasta a trimis Ministerului plângerea prealabilă, fapte esențiale pentru ca instanța de fond să se pronunțe pe excepție.

După ce instanța fondului va lămuri aceste aspecte, se poate discuta și tardivitatea acțiunii de față și doar apoi se poate păși la soluționarea fondului în situația în care instanța va respinge în urma completării probatoriilor referitoare la plângerea prealabilă, excepțiile invocate de ambii recurenți. Art. 7 din Legea nr. 554/2004 este imperativ și este necesar a se lămuri situația, întrucât din actele existente nu rezultă cu certitudine dacă și când reclamanta a formulat plângere prealabilă, fără de care ea nu se poate adresa instanței de judecată, în termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004. Așa fiind, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile formulate de SC E. SRL Deva și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale . Va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de SC E. SRL Deva și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 133/F/CA din 20 august 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal . Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.