ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3615/2003

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 8 mai 2003, M.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj,

a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu

1 aprilie 2001, iar nu de la 1 aprilie 2002, cum greșit s-a stabilit prin

hotărârea nr. 5206 din 8 noiembrie 2002, emisă de pârâtă.

În motivarea cererii sale,

reclamanta a arătat că pârâta, în mod greșit, nu a avut în vedere drepturile

sale de văduvă a soțului decedat M.I., căruia, prin hotărârea nr. 5206 din 8

noiembrie 2002, aceiași pârâtă i-a recunoscut și acordat drepturile prevăzute

de O.G. nr. 105/1999, aprobată de Legea nr. 189/2000 și O.G. nr. 242/2000,

aprobată de Legea nr. 367/2001 și H.G. nr. 127/2002, privind aprobarea Normelor

de aplicare a O.G. nr. 105/1999, începând cu 1 aprilie 2001.

Tribunalul Cluj, secția comercială

și de contencios administrativ, prin încheierea nr. 638 din 19 iunie 2003, în

raport cu dispozițiile Legii nr. 189/2000 și cele ale art. 158 și art. 159 pct.

2 C. proc. civ., art. 2 pct. 1 lit. a) și art. 3 pct. 4 din același cod, a

declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj.

La rândul său, Curtea de Apel Cluj a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj și,

constatând ivirea unui conflict negativ de competență, a trimis dosarul la

Curtea Supremă de Justiție, pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens,

Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a

reținut că prin acțiune, reclamanta contestă de fapt cuantumul pensiei,

stabilită prin decizia nr. 216232 din 18 aprilie 2003, privind acordarea

pensiei de urmaș și că cenzurarea acesteia nu este de competența Curții de Apel

Cluj, fiind aplicabile dispozițiile art. 155 lit. d) din Legea nr. 19/2000,

raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. și la art. 6 din

Legea nr. 29/1999.

Constatând că, în cauză, sunt

îndeplinite condițiile art. 20 pct. 2 și urm. C. proc. civ., privind condițiile

ivirii unui conflict negativ de competență, urmează a se pronunța regulatorul

de competență, în raport cu obiectul pricinii și dispozițiile legale incidente

acesteia.

Astfel, chiar dacă acțiunea

reclamantei este deficitară din perspectiva formulării ei, totuși, din

conținutul, chiar lipsit de acuratețe al acesteia, cât și din înscrisurile

anexate, rezultă, astfel cum corect a reținut și Tribunalul Cluj, că obiectul

cererii îl constituie modificarea hotărârii nr. 5206 din 8 noiembrie 2002, prin

care pârâta a stabilit drepturile reclamantei, începând cu 1 aprilie 2002, în

calitate de soție supraviețuitoare a celui decedat, care a beneficiat de

prevederile Legii nr. 189/2000, începând cu 1 aprilie 2001, iar nu cu 1 aprilie

2002.

Prin urmare, se constată că în cauză

sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 și cele

ale art. 3 pct. 4 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei revenind

Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, căreia i

se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe M.M. și Casa Județeană de Pensii Cluj, în favoarea Curții

de Apel Cluj.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2003.