ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3615/2003

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 8 mai 2003, M.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, a solicitat acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu 1 aprilie 2001, iar nu de la 1 aprilie 2002, cum greșit s-a stabilit prin hotărârea nr. 5206 din 8 noiembrie 2002, emisă de pârâtă. În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâta, în mod greșit, nu a avut în vedere drepturile sale de văduvă a soțului decedat M.I., căruia, prin hotărârea nr. 5206 din 8 noiembrie 2002, aceiași pârâtă i-a recunoscut și acordat drepturile prevăzute de O.G.

nr. 105/1999, aprobată de Legea nr. 189/2000 și O.G. nr. 242/2000, aprobată de Legea nr. 367/2001 și H.G. nr. 127/2002, privind aprobarea Normelor de aplicare a O.G. nr. 105/1999, începând cu 1 aprilie 2001. Tribunalul Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin încheierea nr. 638 din 19 iunie 2003, în raport cu dispozițiile Legii nr. 189/2000 și cele ale art. 158 și art. 159 pct. 2 C. proc. civ., art. 2 pct. 1 lit. a) și art. 3 pct. 4 din același cod, a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj. La rândul său, Curtea de Apel Cluj a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj și, constatând ivirea unui conflict negativ de competență, a trimis dosarul la Curtea Supremă de Justiție, pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a reținut că prin acțiune, reclamanta contestă de fapt cuantumul pensiei, stabilită prin decizia nr. 216232 din 18 aprilie 2003, privind acordarea pensiei de urmaș și că cenzurarea acesteia nu este de competența Curții de Apel Cluj, fiind aplicabile dispozițiile art. 155 lit. d) din Legea nr. 19/2000, raportat la dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. și la art. 6 din Legea nr. 29/1999. Constatând că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile art. 20 pct. 2 și urm. C. proc. civ., privind condițiile ivirii unui conflict negativ de competență, urmează a se pronunța regulatorul de competență, în raport cu obiectul pricinii și dispozițiile legale incidente acesteia.

Astfel, chiar dacă acțiunea reclamantei este deficitară din perspectiva formulării ei, totuși, din conținutul, chiar lipsit de acuratețe al acesteia, cât și din înscrisurile anexate, rezultă, astfel cum corect a reținut și Tribunalul Cluj, că obiectul cererii îl constituie modificarea hotărârii nr. 5206 din 8 noiembrie 2002, prin care pârâta a stabilit drepturile reclamantei, începând cu 1 aprilie 2002, în calitate de soție supraviețuitoare a celui decedat, care a beneficiat de prevederile Legii nr. 189/2000, începând cu 1 aprilie 2001, iar nu cu 1 aprilie 2002. Prin urmare, se constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 și cele ale art. 3 pct. 4 C. proc.

civ., competența de soluționare a cauzei revenind Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe M.M. și Casa Județeană de Pensii Cluj, în favoarea Curții de Apel Cluj. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2003.