ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1338/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Casa județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr.394 din 2 octombrie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-a prezentat intimatul-reclamant B.I.G. personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa județeană de Pensii Cluj. Procedura completă. Intimatul reclamant B.I.G. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr.4428 din 23 septembrie 2002 reclamantul B.I.G.

a chemat în judecată pârâta Casa județeană de Pensii Cluj, solicitând modificarea datei de la care i se acordă drepturile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.105/1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, stabilind ca dată a începerii drepturilor 1 aprilie 2001 în loc de 1 mai 2002. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a formulat cerere pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege, la data de 29 martie 2001, cerere respinsă în mod nejustificat de pârâta Casa județeană de Pensii Cluj prin hotărârea nr.1372 din 30 aprilie 2001. Ulterior, după intrarea în vigoare a H.G.

nr.127 din 14 februarie 2002, reclamantul a formulat o nouă cerere, aceasta fiind soluționată favorabil de către pârâtă, recunoscându-i-se beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000 cu începere însă de la data de 1 mai 2002. Prin sentința civilă nr.394 din 2 octombrie 2002, Curtea de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea reclamantului, a anulat în parte hotărârea nr.1201 din 23 iulie 2002 emisă de pârâtă, în sensul că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr.189/2000 cu începere de la data de 1 aprilie 2001. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că pentru cererea din 29 martie 2001 există o soluție irevocabilă, deci operează autoritatea de lucru judecat, iar reclamantul este beneficiar al indemnizației începând cu data de 1 mai 2002. Recursul este nefondat.

Potrivit art.1201 Cod civil, există autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și contra lor în aceeași calitate. Or, în cauză rezultă că deși procesele se poartă între aceleași părți, prima cerere a vizat anularea hotărârii nr.1372 din 30 aprilie 2001, iar cea de-a doua cerere privește o altă hotărâre cu nr.1201 din 23 iulie 2002, deci acte administrative diferite, astfel că este exclusă existența autorității de lucru judecat, instanța sesizată fiind datoare să soluționeze cauza pe fond, cum legal a procedat. Se mai reține în primirea acestei soluții și motivarea instanței, în sensul că prin sentința invocată, procesul s-a soluționat pe excepție și nu pe fond.

În ceea ce privește critica adusă instanței, referitoare la data de acordare a indemnizației, Curtea constată că în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.105/1999 aprobată prin Legea nr.189/2000 și Normele de aplicare conform H.G. nr.127/2002, cererea de analizat este din 29 martie 2001 înregistrată la nr.54291, așa încât data de acordare a indemnizației este 1 aprilie 2001, cum a fost acordată de instanță, în conformitate cu art.6 din Hotărârea Guvernului nr.127/2002. Față de considerentele expuse, recursul se constată a fi nefondat, Curtea pe cale de consecință urmând a dispune respingerea acestuia ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Casa județeană de Pensii Cluj împotriva Sentinței civile nr.394 din 2 octombrie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2003.