ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1492/2003

La data de 28 martie 2003 s-au  luat în examinare

recursurile declarate de reclamantul V.E.A.și pârâții Z.R.O., S.Z.S.împotriva

deciziei civile nr. 85    din 6 iunie 2002   a Curții de Apel Cluj – Secția

civilă.

Dezbaterile au

fost consemnate în încheierea cu data de 28 martie 2003, care face parte

integrantă din prezenta iar pronunțarea s-a amânat la 8 aprilie 2003, apoi la

10 aprilie 2003.

C U R T E A

Asupra

recursurilor civile de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

După mai multe

cicluri procesuale Tribunalul Cluj, prin sentința civilă nr.423/14 noiembrie

2001, a admis acțiunea formulată de reclamantul V.E.A.împotriva pârâților

Z.R.O., S.Z.S., V.A.V.și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

S-a constatat

că imobilul înscris în CF nr.358 Cluj-Napoca, nr.top.933, compus din casă cu

etaj, din piatră, acoperită cu tinichea, la parter cu patru camere, bucătărie

și dependințe, la etaj având patru camere, bucătărie și dependințe, curte și

grădină în suprafață de 436 m.p. în str. Bisericii Ortodoxe nr. 12, este

proprietatea reclamantului în cotă de 4/12 parte din imobil, drept de

proprietate prevăzut la transformare, același reclamant asupra cotei de 2/12

parte din imobil cu titlu de moștenire, ca bun propriu, pârâtul Z.R.O., în cotă

de 4/12 parte din imobil, cu titlu de moștenire, ca bun propriu, același pârât

asupra cotei de 1/12 parte din teren cu titlu de cumpărare, ca bun propriu;

pârâții Z.R.O. și soția S.Z.S., asupra cotei de 1/12 parte din construcții cu

drept de cumpărare, ca bun comun, și pârâtul V.A.V.asupra cotei de 1/12 parte

din imobil, cu drept de donație, ca bun propriu.

S-a dispus

sistarea indiviziunii asupra imobilului menționat prin formare de loturi, în

varianta a patra din expertiza efectuată de ing. B.G., care face parte

integrantă din sentință, astfel: - imobilul cu CF individual nou,

nr.top.633/C/1, apartament 1, parter compus din 4 camere, bucătărie, două băi,

cămară, antreu, magazie sub scară și terasă, cu părțile indivize comune din CF

colectivă, în cotă de 50/100 parte, atribuindu-se reclamantului V.E.A., cu

titlu de proprietate prin transformare, prin comasație, drept de moștenire și

partaj, ca bun propriu;

- imobilul cu

nr.CF individual nou, nr.top.933/C/II/A, apartamentul nr. 2 A etaj, compus din

3 camere, bucătărie, baie, hol și balcon, antreu comun cu apartamentul 2 B,

având părți indivize comune înscrise în CF colectivă, în cotă de 42/100 parte,

s-a atribuit pârâtului Z.R.O., în cotă de 5/6 parte cu titlu de drept moștenire

și partaj, ca bun propriu pârâților Z.R.O. și soția S.Z.S., în cotă de 1/6

parte, cu titlu de cumpărare și partaj, ca bun comun și

- imobilul cu

CF individual nou, nr.top.933/C/1/B, apartament nr. 1 B la etaj, compus din

cameră, bucătărie, WC, magazie, antreu, terasă, antreu comun cu apartamentul

nr. 2 A, cu părți indivize comune înscrise în CF colectivă în cotă 8/100 parte,

s-a atribuit pârâtului V.A.V.cu titlu de donație și partaj ca bun propriu.

Pentru părțile

indivize comune s-a înființat un CF colectiv cu nr.nou nr.top. 933/C,  imobil

casă cu etaj în Cluj-Napoca, str. Bisericii Ortodoxe nr. 12, compusă din 3

apartamente, având în comun terenul, fundațiile, subsolul, fațadele, casa

scării, podul, coșurile de fum, trotuarul, poarta, împrejmuirile, branșamentele

de apă, canal, electrice și gaz metan, revenind apartamentului nr.1 cota de

50/100 parte, apartamentului nr. 2 A cota de 42/100 parte, iar apartamentului

nr. 1 B cota de 8/100 parte.

Din lipsă de

imobil s-a sistat CF nr. 358 nr.top. 933.

S-a dispus

intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al beneficiarilor

loturilor atribuite în cotele și cu titlurile arătate conform expertizei

efectuate în varianta a patra.

S-a dispus

obligarea pârâților Z.R.O. și S.Z.S. să plătească reclamantului suma de

164.875.000 lei sultă, iar a pârâtului V.A.V.să plătească aceluiași reclamant

suma de 6.925.000 lei sultă.

Pentru a

pronunța această sentință, instanța a reținut că sunt necontestate cotele de

proprietate, efectuându-se o expertiză tehnică având mai multe variante de

partajare.

Instanța a

adoptat varianta a patra din raportul de expertiză, în care imobilul s-a partajat

în natură, în cote apropriate de cele ideale,  ținându-se seama de faptul că

părțile nu locuiesc în imobil, de posibilitățile lor de plată a sultei, dar și

de împrejurări de fapt concrete ținând de folosința anterioară a locuințelor și

efectuarea unor investiții. În acest fel au rezultat în opinia instanței

sultele cele mai mici și mai ușor de suportat.

Apelurile

declarate de reclamantul V.E.A.și pârâtul Z.R.O. împotriva acestei sentințe au

fost repinse ca nefondate prin decizia civilă nr.85/6 iunie 2002 a Curții de

Apel Cluj.

Instanța de

apel a reținut că reclamantul-apelant a criticat sentința în sensul că dorește

să-i fie atribuit etajul imobilului pentru că acolo a locuit împreună cu mama

sa. Ulterior a revenit și a arătat tot în motivele de apel că etajul imobilului

a fost ocupat tot timpul de Z.M..

S-a mai

stabilit că de fapt apelantul-reclamant a fost în posesia parterului, că i-a

fost respectată cota din dreptul de proprietate și că sulta a fost în mod

corect calculată și acordată.

S-a mai

reținut că nici criticile pârâtului-apelant Z.R.O., care a solicitat ieșirea

din indiviziune conform variantei 1 din raportul de expertiză, nu sunt

întemeiate. Această variantă nu a fost agreată de nici una dintre părți pentru

că, între altele, implica și compensații bănești mai importante.

Împotriva

acestei decizii au declarat recursuri, reclamantul V.E.A.și pârâții Z.R.O. și

S.Z.S..

În motivele de

recurs cei în cauză au reiterat practic criticile formulate în apel cu privire

la modalitatea concretă de ieșire din indiviziune. Nu s-au contestat cotele de

proprietate, însă reclamantul a arătat că dorește să-i fie atribuit parterul

imobilului, iar pârâții-recurenți au cerut să se aibe în vedere varianta 1 din

raportul de expertiză tehnică.

Examinând

criticile formulate, Curtea constată că recursurile nu sunt întemeiate.

Cu toate că

prevederile art. 673

9

C.proc.civ.menționează doar sumar criteriile

după care urmează să se facă atribuirea loturilor, ambele instanțe, ținând

seama că prin împărțeala judiciară se urmărește satisfacerea într-o cât mai

mare măsură a intereselor tuturor proprietarilor, au examinat cu multă atenție,

condițiile și interesele concrete ale fiecărui participant la împărțeală și au

indicat criteriile avute în vedere: mărimea cotelor, folosința anterioară a

apartamentelor, investițiile efectuate și posibilitățile de plată a sultelor,

ajungând în mod logic la concluzia că varianta 4 a raportului de expertiză,

fără a fi perfectă, este totuși cea mai apropiată de interesele tuturor

părților.

Pe de altă parte,

susținerile reclamantului cu privire la folosința anterioară a imobilului sunt

contradictorii, iar varianta 1 a raportului de expertiză nu a fost agreată de

nici una dintre celelalte părți pentru că impunea schimbarea folosinței

apartamentelor și plata unor sulte considerabile.

Așa fiind,

constatând că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, Curtea

va respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE:

Respinge

recursurile declarate de reclamantul V.E.A.și pârâții Z.R.O., Z.S. S. împotriva

deciziei civile nr. 85 din 6 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția civilă,

ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi  10 aprilie   2003.