ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1635/2003

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr. 4082 din 11 aprilie 2001 precum și deciziei nr. 1682 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Gorj – Secția Civilă. La apelul nominal s-au prezentat: intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale pentru UM 01466 Târgu Jiu prin consilier juridic M.R., precum și chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice prin consilier juridic E.B.. A lipsit intimatul-reclamant C.V.. Procedura completă. Prin petiție aflată la dosar, intimatul-reclamant solicită amânarea judecății pentru lipsă de apărare. Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare întrucât intimatul a mai solicitat și i s-a admis amânarea judecății, pentru același motiv.

Consilier juridic M.R. și consilier juridic E.B. pun concluzii în același sens. Instanța respinge cererea intimatului-reclamant nefiind întrunite condițiile cerute de art. 156 C.proc.civ. Reprezentanta Ministerului Public susține recursul în anulare și solicită admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și în fond respingerea pretențiilor intimatului-reclamant. Consilier juridic M.R. referindu-se la concluziile scrise, solicită admiterea recursului în anulare precum și admiterea cererii Ministerului Apărării Naționale de restabilire a situației anterioare executării. Consilier juridic E.B. solicită respingerea cererii de chemare în garanție și admiterea recursului în anulare.

C U R T E A Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 28 iunie 2003 s-a înregistrat pe rolul Curții Supreme de Justiție recursul în anulare prin care, invocând dispozițiile art. 330 pct. 2 C.proc.civ., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a solicitat anularea sentinței nr. 4082/2001 a Judecătoriei Târgu Jiu și a deciziei civile nr. 1682 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Gorj. S-a susținut în motivarea căii extraordinare de atac că prin hotărârile pronunțate, instanțele au încălcat dispozițiile art. 4, 6, 23, 86 din O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în condițiile în care ajutoarele prevăzute de art. 31 alin. 1 din Legea nr. 138/1999 au fost stabilite în raport cu solda brută, iar nu cu solda netă.

Analizând recursul în anulare, precum și dosarele atașate, Curtea Constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 1 februarie 2001 pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, reclamantul C.V. a solicitat obligarea Ministerului Apărării Naționale, pentru UM 01466 Târgu Jiu, la plata sumei de 78 milioane lei actualizată, cu rata inflației, reprezentând impozit nelegal reținut cu ocazia acordării ajutorului prevăzut de art. 31 alin. 1 și 2 din Legea nr.138/1999, consecutiv trecerii sale în rezervă la 18 mai 2000. În drept au fost invocate dispozițiile art. 5, ale cap. III din Legea nr. 168/1999 și art. 31 alin. 1 și 2 din Legea nr. 138/1999. Pârâtul a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii și a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, unde s-au vărsat sumele reținute cu titlu de impozit.

Prin sentința civilă nr. 4082 din 11 aprilie 2001, Judecătoria Târgu Jiu a admis acțiunea completată, fiind obligat pârâtul la plata sumei de 50.704.078 lei reprezentant ajutoare neimpozabile și la 31.160.134 lei reprezentând ajutoare neimpozabile corespunzătoare celor 8 solde brute, respingând cererea de chemare în garanție. A reținut instanța că potrivit legii cadru privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar (Legea nr.138/1999) petentului i se cuvenea la trecerea în rezervă, în raport cu vechimea sa, un ajutor neimpozabil conform art. 31 alin. 1 și un ajutor corespunzător anilor rămași până la împlinirea vârstei de pensionare, în condițiile art. 31 alin. 2. Pentru a respinge cererea de chemare în garanție, judecătoria a considerat că aceasta poate fi valorificată ulterior pe calea dreptului comun, iar nu în cadrul unui litigiu de muncă.

În esență, soluția a fost menținută în recurs pe fondul ei, decizia civilă nr.1682/28 iunie 2001 a Tribunalului Gorj admițând recursul pârâtului numai în sensul că a fost admisă cerere de chemare în garanție. Procurorul general a criticat sentința și decizia irevocabilă din cauză, cu motivarea că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, fiind totodată și netemeinice. Recursul în anulare este fondat. Reclamantul a fost cadru militar, trecut în rezervă cu drept de pensie începând cu 31 mai 2000, cu grad de locotenent colonel (rezervă), în cadrul programului de restructurare a armatei, anterior împlinirii vârstei limită.

La data trecerii în rezervă a beneficiat de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară brută și cu vechimea efectivă ca militar conform art. 31 din Legea nr.138/1999 și de plăți compensatorii în cuantum de 2 solde lunare brute pentru fiecare an rămas până la vârsta de 55 ani (fila 15 dosar 2627/2001 al Judecătoriei Târgu Jiu). Reclamantul a contestat impozitarea acestor sume în condițiile O. G. nr.73/1999 privind impozitul pe venit iar ambele instanțe au împărtășit acest punct de vedere, prin referire la art. 31 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar. Acest text trebuie însă interpretat prin raportare la O.G.nr. 13/1999 care prevede care sunt veniturile supuse impozitării, solda lunară, indemnizațiile, primele, sporurile și alte drepturi acordate cadrelor militare fiind asimilate, conform art. 23 lit. b, veniturilor salariale.

Or ajutoarele primite de reclamant în condițiile art. 31 din Legea nr.138/1999 sunt asimilate salariului. Legea specială, O.G.nr. 73/1999 prevede în art.6 lit. f scutirea de impozit pe venitul reprezentând plăți, compensatorii, dar raportat la soldele lunare nete acordate cadrelor militare. Așadar, pentru ambele categorii de drepturi încasate de reclamant cu ocazia trecerii în rezervă (15 solde lunare plus 8 solde lunare) corect i s-a calculat și reținut impozitul, intenția legiuitorului de scutire fiind neechivocă, în sensul că vizează doar ipoteza când drepturile acordate se raportau la solda lunară netă. De aceea, văzând că admițând acțiunea, instanțele au săvârșit o încălcare esențială a legii, recursul în anulare se va admite.

Conform art. 404 2 C.proc.civ. se va admite în consecință cererea de restabilire a situației anterioare executării, formulată de Ministerul Apărării Naționale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Casează sentința civilă nr. 4082 din 11 aprilie 2001 a Judecătoriei Târgu Jiu și decizia nr. 1682 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Gorj – Secția Civilă și în fond respinge acțiunea formulată de C.V. împotriva Ministerului Apărării Naționale pentru UM 01466 Târgu Jiu. Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de Ministerul Apărării Naționale. Dispune restabilirea situației anterioare executării hotărârilor casate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 aprilie 2003.