ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2144/2003

S-a luat în

examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de

pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr.239 din 20

decembrie 2001 a Tribunalului Vrancea, precum și împotriva deciziei nr.269/R din

5 martie 2002 a Curții de Apel Galați – secția civilă.

La apelul

nominal s-au prezentat intimatul pârât Ministerul Apărării Naționale,

reprezentat de consilier juridic M.R., precum și intimatul reclamant B.I.G.

Procedura

completă.

Instanța

dispune a se comunica părților prezente motivele recursului în anulare iar

Ministerului Apărării Naționale și a întâmpinării intimatului reclamant B.I.G.

Măsura este realizată, de care ia act.

Atât

reprezentanta intimatului pârât cât și intimatul reclamant solicită judecarea

pricinii la acest termen.

Instanța

constată că pricina este în stare de judecată și dă cuvântul părților cu

privire la recursul în anulare.

Reprezentanta

Ministerului Public susține recursul în anulare.

Consilier

juridic M.R., pentru intimatul pârât Ministerul Apărării Naționale, solicită

admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor atacate și respingerea

acțiunii reclamantului. Mai solicită admiterea și a cererii de restabilire a

situației anterioare.

Intimatul

reclamant B.I.G. solicită respingerea recursului în anulare, făcând referire la

întâmpinarea și la notele scrise depuse la dosar.

C U R T E A

Asupra

recursului în anulare de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 17

octombrie 2002 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție a declarat, potrivit prevederilor art.27 lit.f din Legea nr.92/1992

rep. și ale art.330 pct.2 C.proc.civ., recurs în anulare împotriva sentinței

civile nr.239 din 20 decembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Vrancea și a

deciziei nr.269/R din 5 martie 2002 a Curții de Apel Galați.

S-a susținut că

hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a

determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond și că sunt și vădit

netemeinice.

A fost atașat

dosarul cauzei, din care rezultă că prin acțiunea din 27 noiembrie 2001

adresată Tribunalului Vrancea, reclamantul B.G.a solicitat obligarea pârâtului

Ministerul Apărării Naționale la plata sumei de 49.463.062 lei reprezentând

impozit reținut nelegal din ajutorul și plățile compensatorii primite la

trecerea în rezervă, cu dobânzile legale de la 31 mai 2000.

Prin sentința

civilă nr.239 din 20 decembrie 2001 pronunțată de Tribunalul Vrancea, a fost

admisă în parte acțiunea, și a fost obligat pârâtul să-i plătească suma de

49.463.062 lei reprezentând impozit încasat necuvenit.

A fost respins

capătul de cerere privind acordarea dobânzilor.

Hotărârea a

devenit irevocabilă prin decizia nr.269/R/5.03.2002 a Curții de Apel Galați –

secția civilă.

Prin recursul

în anulare hotărârile sunt criticate arătându-se în esență că ajutoarele

prevăzute de art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 au fost stabilite în raport de

solda lunară brută, nu de cea netă, astfel că, potrivit prevederilor art.6

lit.f din O.G. nr.73/1999, acestea nu sunt scutite de impozitul pe venit.

Examinând cauza

sub acest aspect, care este esențial în dezlegarea pricinii, Curtea reține că

reclamantul a fost încadrat la UM 01921 Focșani până la data de 31 mai 2000,

când a fost trecut în rezervă cu drept de pensie de serviciu, în temeiul art.85

alin.1 lit.e din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, la

trecerea în rezervă având dreptul să primească ajutorul reglementat de art.7

din O.G. nr.7/1998 și plățile compensatorii prevăzute de acest text, conf.

art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999.

Rezultă de

asemenea că ajutoarele prevăzute de textul menționat au fost calculate și

plătite în raport de solda lunară brută, nu de cea netă, astfel că, potrivit

prevederilor art.6 lit.f din O.G. nr.73/1999, acestea nu sunt scutite de

impozitul pe venit.

Potrivit art.4

lit.b din O.G. nr.73/1999 sunt supuse impozitării veniturile din salariu, cu

care sunt asimilate conform art.23 lit.b din această ordonanță și drepturile de

soldă lunară, indemnizațiile, formele, sporurile și alte drepturi ale cadrelor

militare stabilite în raport de solda brută.

Ori, scutirea

de impozit pe venit, prevăzut de art.6 lit.f din O.G. nr.73/1999 pentru sumele

reprezentând plăți compensatorii a fost precizată pentru situațiile în care

acestea au fost calculate pe baza soldelor lunare nete acordate cadrelor

militare trecute în rezervă.

Instanța de

fond a admis acțiunea contestatorului    întemeindu-se pe dispozițiile art.5

lit.a din O.G. nr.73/1999 cu modificările ulterioare care stabilește că nu sunt

venituri impozabile ajutoarele acordate din bugetul fondurilor speciale, art.5

alin. final din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr.73/1999 aprobate

prin H.G. nr.1066/1999 definind ajutoarele acordate în baza legislației de

pensii.

Este cert însă

că ajutoarele prevăzute de Legea nr.138/1999 nu sunt identice, din puct de

vedere al regimului juridic, cu cele menționate în art.5 lit.a din O.G.

nr.73/1999 întrucât ajutoarele acordate militarilor sunt venituri asimilate

salariului, nu indemnizației cu destinație specială, care reprezintă forme de

sprijin acordate celor aflați în nevoie, de natura celor enumerate anterior.

Este deci

evident că soluția pronunțată încalcă prevederile legale menționate, astfel

încât recursul în anulare este fondat.

Urmează ca în

baza dispozițiilor art.330

3

comb. cu art.304 pct.9 și art.312

C.proc.civ., acesta să fie admis, casându-se ambele hotărâri și pe fond

respingându-se acțiunea reclamantului.

Se va dispune

restabilirea situației anterioare executării hotărârilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă

Curtea Supremă de Justiție.

Casează

sentința civilă nr.239 din 20 decembrie 2001 a Tribunalului Vrancea, precum și

decizia nr.269/R din 5 martie 2002 a Curții de Apel

Galați

– secția

civilă.

Pe

fond, respinge acțiunea formulată de reclamantul B.I.G..

Dispune

restabilirea situației anterioare executării.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 26 mai 2003.