ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2692/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2692/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de G.C.prin procuratorul G.V.S., B.S.și G.C.împotriva
deciziei nr.55 din 30 septembrie 2002 a Curții de Apel
Bacău
.
La
apelul nominal s-au prezentat recurenții prin procuratorul G.V.S. și
intimata-pârâtă S.C. „M.” S.A. Tg. Ocna prin avocat G.C..
Procedura
completă.
După
referatul magistratului asistent, Curtea reținând că părțile nu au cereri
prealabile de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri de depus la dosar,
constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Având
cuvântul pentru recurenți, mandatarul G.V.S. a solicitat admiterea recursului
astfel cum a fost scris.
Având
cuvântul pentru intimată, avocat G.C. a cerut respingerea recursului cu
cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată reclamanții G.C.prin procuratorul G.V.S., B.S.și G.C., au
solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. „M.” S.A. Târgu Ocna, restituirea
în natură a imobilului-restaurant – situat în Orașul Tg.Ocna, str.Victoriei
nr.72-78, județul Bacău.
În motivarea acțiunii reclamanții
au arătat că imobilul a fost confiscat, fără titlu, la data de 15 iulie 1949 și
predat fostei Cooperative „V
.
”
Tg.Ocna.
În
drept, au fost invocate dispozițiile art.9 și 46 din Legea nr.10/2001.
Prin
sentința civilă nr.246 din 8 mai 2002 Tribunalul Bacău a admis excepția. A fost
admisă contestația formulată de contestator. A fost anulată decizia nr.16 din
7.12.2001 emisă de Consiliul de Administrație al S.C. „M.” S.A. Tg. Ocna și a
obligat pe pârâtă să înainteze Notificarea, cu actele anexate formulată de
contestatorii-reclamanți la APAPS București.
Pentru
a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâta este o societate cu capital
integral privat, care a cumpărat de la APAPS (F.P.S.) București și SIF Moldova
(F.P.P. II) întregul patrimoniu al societății în care se regăsește și imobilul
în litigiu.
În
aceste condiții, pârâta nu era competentă să se pronunțe asupra cererii de
restituire a imobilului în litigiu conform art.27 și urm. din Legea nr.10/2001.
Împotriva
sentinței sus-menționată, reclamanții G.C.prin procuratorul G.V.S., B.S.și
G.C., au declarat apel, susținând că nu se justifică trimiterea la APAPS
București.
Curtea
de Apel Bacău – Secția Civilă prin decizia nr.55 din 30 septembrie 2002 a respins
ca nefondat apelul declarat de reclamanți, reținându-se că imobilul în litigiu
a fost cumpărat de pârâtă de la APAPS București, pârâta nefiind competentă a
emite decizie conform Legii nr.10/2001, competența revenind APAPS în raport cu
dispozițiile art.27 și urm. din Legea nr.10/2001.
În
contra acestei decizii au declarat recurs, reclamanții G.C.prin procuratorul
G.V.S., B.S.și G.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemenicie și
susținând, în esență, că instanța a respins nejustificat probele deținute de
aceștia constând în acte și martori, că pârâta nu a putut cumpăra acțiuni de
valoarea bunurilor care nu au fost declarate în contractul nr.30/1993, iar
trimiterea la APAPS București, neavând obiect.
Recursul
declarat este nefondat.
Din
analiza actelor dosarului și a motivelor de recurs se constată că nu sunt
motive care să conducă la casarea hotărârilor pronunțate.
Corect
instanța de apel a stabilit că pârâta S.C. „M.” S.A. Tg. Ocna nu este
competentă a emite decizie privind restituirea imobilului conform Legii
nr.10/2001, competența revenind APAPS București în raport cu dispozițiile
art.27 și urm. din Legea nr.10/2001.
Imobilul
în litigiu a ajuns în patrimoniul S.C. „M.” S.A. Tg.Ocna, societate cu capital
integral privat care a cumpărat de la APAPS București întregul patrimoniu al
societății, în care se regăsește și imobilul din litigiu și a cărui restituire
s-a solicitat.
Cum
prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului, soluția de înaintare a
documentației unității competente a emite decizia, fiind în concordanță cu
dispozițiile Legii nr.10/2001 este legală și temeinică.
Conform
art.274 C.proc.civ.se vor obliga recurenții la 3.000.000 lei cheltuieli de
judecată către S.C. „M.” S.A. Tg.Ocna.
Față
de cele de mai sus, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de
reclamanți, cu cheltuieli de judecată.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
G.C.prin procurator G.V.S., B.S.și G.C.împotriva deciziei nr.55 din 30
septembrie 2002 a Curții de Apel Bacău, ca nefondat.
Obligă
recurenții la 3.000.000 lei cheltuieli de judecată către S.C. „M.” S.A.
Tg.Ocna.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 20 iunie 2003.