ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 668/2003

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva sentinței civile nr.6643 din 2 decembrie 1999 a Judecătoriei Suceava, deciziei nr.3095 din 11 octombrie 2000 a Tribunalului Suceava – Secția civilă precum și împotriva deciziei nr.1731 din 26 iunie 2001 a Curții de Apel Suceava – Secția civilă. La apelul nominal s-au prezentat intimata-pârâtă S.C.”P.S.I.P.” S.A.Suceava, prin avocatul V.T.și intimatul-reclamant V.C., personal. Au lipsit intimatele-pârâte Asociația Salariaților P.A.S. Suceava din cadrul S.C.”P.S.I.P.”S.A.Suceava și Autoritatea pentru Privatizare și Administrația Participațiilor Statului. Procedura completă.

Neexistând cereri prealabile, instanța constată că pricina se află în stare de judecată. Reprezentanta Ministerului Public susține recursul în anulare. Avocatul V.T., pentru S.C.”P.S.I.P.”S.A.Suceava, solicită admiterea recursului în anulare. Invocă prescripția dreptului la acțiune pe cale incidentală. Cere și cheltuieli de judecată. Intimatul-reclamant V.C. solicită respingerea recursului în anulare, făcând referire la memoriul depus la dosar. C U R T E A Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 26 iunie 2002 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat în baza art.27 lit.f din Legea nr.92/1992 și art.330 pct.2 C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G.

nr.59/2001, recurs în anulare împotriva sentinței civile nr.6643/02.12.1999 a Judecătoriei Suceava, deciziei nr.3095/11.10.2000 a Tribunalului Suceava și a deciziei nr.1731/26 iunie 2001 a Curții de Apel Suceava. S-a susținut că hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii și sunt vădit netemeinice, ceea ce a dus la o soluționare greșită a cauzei pe fond. În motivarea recursului în anulare s-a arătat că prin acțiune reclamantul V.C. a chemat în judecată pârâta S.C.”P.S.I.P.” S.A.Suceava, solicitând obligarea acesteia să încheie contract de vânzare-cumpărare, având ca obiect locuința ocupată de reclamant în baza contractului de închiriere, potrivit prevederilor Decretului-Lege nr.61/1990 și Legii nr.85/1992, la prețul de 1.000.000 lei Au fost invocate dispozițiile art.7 din Legea nr.85/1992, arătându-se că refuzul pârâtei de a vinde locuința, cu motivarea că face parte din categoria activelor, este nejustificat.

Pe parcursul procesului, Judecătoria Suceava a dispus citarea, în calitate de pârâți, a Asociației Salariaților P.A.S. din cadrul S.C.”P.S.I.P.” S.A. și a Fondului Proprietății de Stat. Pârâta a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii, invocând faptul că locuința este de intervenție și deci exceptată de la vânzare. Prin sentința civilă nr.6643 din 2 decembrie 1999, Judecătoria Suceava a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta S.C.”P.S.I.P.” S.A. să încheie cu reclamantul contract de vânzare-cumpărare având ca obiect locuința în litigiu, la prețul de 1.305.408 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că locuința închiriată de reclamant îndeplinește condițiile prevăzute de art.7 din Legea nr.85/1992 pentru a fi vândută, nefiind „de intervenție” iar prețul de vânzare a fost stabilit în funcție de criteriile cuprinse în art.7 alin.4 din Legea nr.85/1992, în condițiile Decretului-Lege nr.61/1990.

Apelurile declarate de pârâtele S.C.”P.S.I.P.” S.A. Suceava și Fondul Proprietății de Stat împotriva acestei sentințe au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr.3095 din 11 octombrie 2000 a Tribunalului Suceava. Prin decizia civilă nr.1731 din 26 iunie 2001, Curtea de Apel Suceava a anulat ca netimbrat recursul declarat de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și a respins ca nefondat pe cel al pârâtei S.C.”P.S.I.P.”S.A. Suceava. Instanța de recurs a reținut că singura critică formulată de recurentă, referitoare la prețul stabilit pentru vânzarea bunului, este neîntemeiată, acest element fiind determinat de Primăria Suceava, la nivelul anului 1999, cu respectarea criteriilor legale.

În recursul în anulare hotărârile pronunțate sunt criticate sub două aspecte. Se susține în primul rând că prețul bunului trebuia indexat în raport de prevederile art.7 alin.4 din Legea nr.85/1992 republicată iar pe de altă parte că instanțele nu au avut rol activ în stabilirea acestui preț, inclusiv prin efectuarea unei expertize tehnice de specialitate. Intimatul-reclamant V.C. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului în anulare ca nefondat. Intimata-pârâtă S.C.”P.S.I.P.” S.A. Suceava a solicitat admiterea recursului în anulare și constatarea, pe cale incidentă, a prescripției dreptului la acțiune al reclamantului. Examinând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate și susținerile pârâților, Curtea reține următoarele: Instanțele au procedat în mod corect stabilind prețul de vânzare al bunului la nivelul de 1.305.408 lei.

Ele au avut în vedere prevederile art.7 din Legea nr.85/1992 republicată, potrivit cărora „evaluarea și vânzarea locuințelor...se vor face în condițiile Decretului-Lege nr.61/1990 și ale prezentei legi”. Or, așa cum rezultă din adresa nr.12303/20.05.1999 a Primăriei Municipiului Suceava (fila 48 dosar fond), evaluarea apartamentelor din imobil s-a făcut cu respectarea acestor dispoziții legale, rezultând prețul de 1.305.408 lei. În mod corect instanțele au înlăturat ca nerelevantă expertiza extrajudiciară întocmită de S.C.”Lucifer” SRL la cererea pârâtei, cu motivarea că aceasta se referă la locuințe de intervenție, ceea ce nu este cazul în speță, iar pe de altă parte pentru că folosește criterii (paritatea leu/dolar) care nu au aplicabilitate în această materie.

Este însă întemeiată critica formulată prin recursul în anulare privind neindexarea prețului. Potrivit dispozițiilor art.7 alin.3 din Legea nr.85/1992, introdus prin Legea nr.76/1994, evaluarea și vânzarea acestor locuințe „se face în condițiile Decretului-Lege nr.61/1990 și ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienții de uzură din Decretul nr.93/1977, la un preț indexat în funcție de creșterea salariului minim brut pe țară de la data cumpărării”. În consecință, cum prețul de 1.305.408 lei a fost stabilit în luna mai 1999, el trebuia indexat începând cu acest moment și până la data cumpărării. Așa fiind, în baza dispozițiilor art.330 3 combinat cu art.304 pct.9 și art.312 C.proc.civ.

se va admite recursul în anulare și se va modifica decizia Curții de Apel în sensul că se va admite recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei tribunalului. Modificându-se această decizie, se va admite apelul pârâtei împotriva sentinței Judecătoriei Suceava, care va fi schimbată în parte în sensul obligării pârâtei S.C.”P.S.I.P.” S.A. Suceava să încheie cu reclamantul V.C. contract de vânzare-cumpărare asupra apartamentului în litigiu, la prețul de 1.305.408 lei, indexat în condițiile Decretului-Lege nr.61/1990 începând cu luna mai 1999. În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune, invocată pe cale incidentă de intimata-pârâtă, reclamantul a fost până la data formulării acțiunii în justiție – 4 decembrie 1998, titularul contractului de închiriere asupra locuinței, calitate în care a făcut repetate demersuri (probate în dosarul de fond) de a o cumpăra, întâmpinând refuzul nejustificat al pârâtei, astfel încât o astfel de apărare nu poate fi primită.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Modifică decizia nr.1731 din 26 iunie 2001 a Curții de Apel Suceava – Secția civilă în sensul că admite recursul pârâtei S.C.”P.S.I.P.” S.A.Suceava împotriva deciziei civile nr.3095 din 11 octombrie 2000 a Tribunalului Suceava. Admite apelul declarat de aceeași pârâtă împotriva sentinței civile nr.6643 din 2 decembrie 1999 a Judecătoriei Suceava, pe care o schimbă, în parte, în sensul că obligă S.C.”P.S.I.P.” S.A.Suceava să încheie cu reclamantul V.C. contract de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.10 din blocul situat în Suceava, strada Dimitrie Cantemir nr.1, județul Suceava, la prețul de 1.305.408 lei, indexat, în condițiile Decretului-Lege nr.61/1990, începând cu luna mai 1999. Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2003.