ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3186/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3186/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 3993 din 5
octombrie 1999 la Judecătoria Caracal, declinată în favoarea Curții de Apel
Craiova, secția de contencios administrativ, și înregistrată sub nr. 136/A/2000,
reclamanta S.C. E. SRL Drăgănești- Olt a chemat în judecată D.R.V., vama
Slatina, pentru a-i returna suma de 137.797.737 lei, reactualizată cu rata
inflației, cu cheltuieli de judecată.
Suma menționată este datorată în baza sentinței
nr. 237 din 25 mai 1998 a Curții de Apel Craiova.
Prin sentința civilă nr. 232 din 5 mai 2000,
s-a admis acțiunea și au fost obligați pârâții să restituie reclamantei suma
de 228.712.058 lei avându-se în vedere sentința nr. 237/1998.
Pârâta D.V. Craiova a declarat recurs
susținând faptul că prin contestație la executare nu se poate modifica sau
desființa hotărârea pusă în executare, iar sentința nu este viciată.
Curtea Supremă de Justiție; prin decizia nr. 31
din 15 ianuarie 2001, a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe cu motivarea că în cauză nu a fost citată D.G.V.
care a fost parte în proces.
Prin sentința nr. 707 /A din 4 iunie 2001, s-a
admis acțiunea formulată de reclamantă.
Au fost obligate pârâtele la restituirea sumei de
228.712.058 lei către S.C. E. SRL Drăgănești Olt.
Pentru a pronunța astfel, instanța
a avut în vedere:
Prin sentința nr. 237 din 25 mai
1998 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, pârâta D.R.V.
Craiova, vama Slatina, a fost obligată să restituie reclamantei suma de
137.707.357 lei, reactualizată, prin Trezoreria Slatina.
Judecătoria Caracal ca instanță de
executare, prin sentința civilă nr. 2407 din 24 septembrie 1999, a stabilit
cuantumul sumei menționate mai sus, a admis acțiunea creditoarei și a validat poprirea
în mâinile terțului poprit Trezoreria Slatina pe contul pârâtei debitoare.
Prin expertiza contabilă efectuată,
s-a stabilit că suma datorată reactualizată cu rata inflației este de
228.712.058 lei, urmând ca pârâta debitoare să achite reclamantei această sumă
reactualizată prin Trezoreria Slatina.
Împotriva sentinței a formulat recurs D.R.V.I. Craiova
în numele și pentru D.G.V. București, criticând-o astfel:
Conform art. 400 alin. (1) C. proc. civ. obiectul
contestației la titlu, poate viza înțelesul, întinderea și aplicarea
dispozitivului hotărârii ce se execută, însă nu se poate modifica sau
desființa hotărârea pusă în executare, motivele invocate nu se pot referi la
probleme de fond pe care le putea valorifica fie la instanța de judecată fie în
căile de atac.
Punerea în executare a sentinței 247/1998 ce
constituie titlul executoriu s-a realizat prin poprire ca urmare a opțiunii
reclamantei fără ca autoritatea vamală Slatina să fi refuzat executarea de bună
voie a hotărârii judecătorești.
Ca urmare a hotărârii de validare a popririi
prin sentința nr. 2047 din 24 septembrie 1999 a Judecătoriei Caracal,
executarea obligației de restituire a sumei poprite reveneau Trezoreriei în
calitate de terț poprit, devenind debitorul direct al creditorului popritor.
Prin sentința 2704 din 24 septembrie 1999 a
Judecătoriei Caracal, intrată în puterea lucrului judecat s-a operat un
transfer judiciar de creanță.
Faptul că Trezoreria Slatina care a devenit
debitorul direct al creditoarei nu a executat de bună voie plata poate
constitui motiv de urmărire silită însă împotriva terțului poprit.
Art. 261 pct. 5 C. proc. civ. prevede obligația
pentru instanța de judecată de a arăta motivele de fapt și de drept care au
format convingerea instanței precum și motivele pentru care au fost
înlăturate cererile părților.
Instanța de fond nu a motivat în drept și în
fapt soluția adoptată și nu a analizat toate apărările pârâtei.
Expertiza contabilă s-a efectuat fără citarea D.G.V.
și nici nu i-a fost comunicată după depunerea în instanță.
Analizându-se actele și lucrările dosarului,
constată următoarele:
Într-adevăr conform art. 400 alin. (2) C. proc.
civ.: „contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării
titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se
execută”.
Pe calea contestației în baza textului citat nu
se poate modifica sau desființa hotărârea pusă în executare iar motivele
invocate nu se pot referi la probleme de fond pe care le putea invoca cu
ocazia judecății sau în căile de atac.
Se reține și faptul că executarea prin poprire a
fost opțiunea intimatei reclamante fără a exista opunerea executării de bună
voie a sentinței citate de către pârâtă.
Prin înființarea și validarea popririi, sentința
nr. 2704/1999 a Judecătoriei Caracal, s-a operat transferul de creanță astfel
încât Trezoreria Slatina a devenit debitorul direct al creditoarei.
În măsura în care Trezoreria nu a dat curs
executării silite răspunde în urma acționării în justiție de către creditoare,
aceasta implicând și modul de executare.
Cu referire la necitarea D.G.V. cu ocazia
efectuării expertizei contabile ca și necomunicarea acesteia aceste omisiuni nu
au fost invocate la instanța de fond fiind și irelevante în raport de soluția
care se impune.
Față de cele menționate mai sus, se va admite
recursul declarat de D.R.V.I. Craiova în numele și pentru D.G.V., se va
modifica sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei S.C. E. SRL
Drăgănești Olt prin lichidator S.C. E.G. SRL Slatina.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de D.R.V.I. Craiova în
numele și pentru D.G.V. împotriva sentinței nr. 707 din 20 septembrie 2001 a
Curții de Apel Craiova, secția de Contencios Administrativ.
Modifică sentința atacat și în fond respinge
acțiunea reclamantei S.C. E. SRL Drăgănești Olt prin lichidator S.C. E.G. SRL
Slatina.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 14 octombrie 2003.