ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5303/2003

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3095 din 22 aprilie 2002 Judecătoria sectorului 4 București a admis acțiunea formulată de reclamanta C.M. în contradictoriu cu pârâtul I.V., a constatat încetat dreptul de uzufruct al pârâtului asupra imobilului situat în București. Apelul formulat de pârât împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 2391 A din 6 noiembrie 2002 a Tribunalului București, secția a IV – a civilă. Curtea de Apel București, secția a III – a civilă, prin decizia civilă nr. 734 din 18 martie 2003 a admis recursul pârâtului I.V.

împotriva deciziei civile nr. 2391 A din 6 noiembrie 2002 a Tribunalului București, secția a IV – a civilă, a modificat decizia recurată în sensul că a admis apelul pârâtului, a schimbat în tot sentința civilă nr. 3095 din 22 aprilie 2002 a Judecătoriei sectorului 4 București în sensul că a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă cu obligarea acesteia la cheltuieli de judecată în valoare de 163.500 lei. Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 1201 C. civ. privind autoritatea de lucru judecat. Respectiv printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă anterioară (decizia civilă nr. 2204 A/2000 a Tribunalului București) s-a stabilit că pârâtul opune un titlu valabil (dreptul de uzufruct viager) reclamantului, cu privire la imobilul situat în București.

Sentința civilă nr. 3727 din 23 aprilie 1999 a Judecătoriei sectorului 4 București rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, a admis cererea de executare silită imobiliară formulată de creditoarea C.M. împotriva debitorilor I.V., I.M. și I.V. A adjudecat definitiv imobilul situat în București, proprietatea debitorilor I.V. și I.M. în favoarea creditorului C.M. pentru prețul de 68.576.040 lei în contul creanței sale privilegiate în sumă de 68.576.040 lei. A luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de executare. A dispus restituirea către falsul adjudecatar B.M.M. după rămânerea definitivă și irevocabilă a ordonanței de adjudecare definitivă a sumei de 4.650.000 lei consemnată cu titlu de garanție prin recipisă CEC, filiala sector 5, jurnal poziție 59006 – 052911 din 9 noiembrie 1998 recipisă înaintată în original la Biroul de valori al Judecătoriei sectorului 4. La data de 18 aprilie 2003 C.M.

a formulat în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. o cerere de revizuire a deciziei civile nr. 734 din 18 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, în raport de sentința civilă nr. 3727 din 23 aprilie 1999 a Judecătoriei sectorului 4 București solicitând anularea ultimei hotărâri. În susținerea cererii de revizuire se arată în esență că sentința civilă nr. 3727 din 23 aprilie 1999 nu poate fi „desființată” prin decizia civilă nr. 734 din 18 martie 2003 care stabilește că dreptul de uzufruct al lui I.V. nu ar fi fost ipotecat și executat silit continuând să existe, concluzionându-se că între cele două hotărâri definitive există o evidentă contrarietate. Cererea de revizuire nu este întemeiată.

Hotărârile date de instanțele de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire întemeiată pe pct. 7 numai dacă evocă fondul. O instanță de recurs evocă fondul atunci când în temeiul dreptului de control judiciar aceasta reapreciază probele administrate în instanțele inferioare, reține o altă situație de fapt și pronunță o soluție cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunțate de instanțele inferioare. Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul în respectarea principiului autorității de lucru judecat și ca atare hotărârile trebuie să fie date în speță cu identitate de obiect, cauză și părți, având aceeași calitate fiind astfel necesar ca hotărârile să conțină elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat.

În speță nu pot fi reținute nici cele trei elemente caracteristice pentru existența lucrului judecat respectiv cauză și obiect deoarece decizia pretins contradictorie este pronunțată urmare unei cereri ce a avut ca obiect o acțiune în constatare, iar sentința civilă nr. 3727 din 23 aprilie 1999 a Judecătoriei sectorului 4 București a fost pronunțată ca urmare a unei cereri ce a avut ca obiect o executare silită imobiliară cât nici identitate de părți. Soluția pretins contradictorie a deciziei nr. 734 din 18 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, a fost pronunțată pe parcursul aceluiași ciclu procesual ca urmare a exercitării căilor de atac, iar condițiile impuse de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc.

civ. nu sunt îndeplinite. Față de cele ce preced cererea de revizuire se privește ca nefondată și va fi respinsă. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge cererea de revizuire formulată de reclamanta C.M. împotriva deciziei 734 din 18 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a III - a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2003.