ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1112/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 274/C din 7

martie 2001, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ, a fost anulată, ca insuficient timbrată, acțiunea

formulată de reclamanta S.I.F. Transilvania SA Brașov, în contradictoriu cu

pârâta SC C.F. SA Brașov.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta a timbrat acțiunea cu suma de 16.874.138 lei,

timbraj insuficient față de pretențiile deduse judecății, suma reală datorată

pentru timbrare fiind de 17.819.283 lei. Deși, la termenul din 7 februarie 2001,

s-a dispus de către instanță completarea timbrajului cu suma de 1.095.145 lei,

sub sancțiunea anulării cererii, reclamanta nu s-a conformat, iar în baza art. 20

alin. (3) din Legea nr. 146/1997, s-a dispus anularea, ca insuficient timbrată,

a acțiunii reclamantei.

Curtea de Apel Brașov, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 449/Ap din 5 iulie

2001, a admis apelul declarat de reclamanta S.I.F. Transilvania SA Brașov

împotriva sentinței civile nr. 274 din 7 martie 2001 a Tribunalului Brașov, pe

care o anulează și, rejudecând cauza în fond, admite în parte acțiunea

formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta SC C.F. SA Brașov și, în consecință,

a obligat pe pârâtă să-i plătească reclamantei următoarele sume: 182.984.400

lei, reprezentând rest dividende nete aferente anului 1998, suma de 53.376.549

lei, reprezentând dobândă legală la această sumă pe perioada 1 februarie 2000 -

30 noiembrie 2000, și suma de 13.149.437 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a stabilit, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, că, urmare a

achitării diferenței de taxă de timbru, s-a constatat că acțiunea a fost

timbrată corespunzător.

Cu privire la fondul cauzei, s-a

reținut că pârâta nu a plătit integral dividendele cuvenite către reclamantă pe

anul 1998, urmând ca, în temeiul art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, să o

oblige la plata sumei de 182.984.400 lei. De asemenea, pentru întârzierile la

plată pe perioada 1 februarie 2000 - 30 noiembrie 2000, pârâta a fost obligată

să-i plătească reclamantei suma de 53.376.549 lei, dobândă legală comercială,

precizându-se că pretențiile reclamantei, de obligare a pârâtei, atât la rata

inflației, cât și la dobânzi, sunt inadmisibile.

Împotriva deciziei nr. 449/Ap din 5

iulie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de

contencios administrativ, a declarat recurs reclamanta S.I.F. Transilvania SA

Brașov, care a criticat hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate și

netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că

decizia recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii comerciale,

solicitând obligarea intimatei-pârâte și la plata sumei de 172.353.212 lei,

sumă compusă din 157.012.728 lei cerută cu titlu de actualizare a dividendelor datorate

cu indicele mediu al inflației și suma de 15.340.484 lei cerută cu titlu de

dobândă comercială.

Curtea, analizând materialul

probator administrat în cauză, în raport cu criticile aduse în cererea de

recurs, constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Printr-o corectă și integrală

aprecierea probelor, instanța de apel a stabilit riguros și exact raporturile

juridice dintre părți, întinderea drepturilor și obligațiilor asumate,

răspunderea care se instituie în speță, cadrul juridic corespunzător, în sensul

că litigiul de natură comercială îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 C.

com. În mod justificat s-a apreciat că, începând cu data intrării în vigoare a

O.G. nr. 9/2000, în conformitate cu art. 2, urmează a se acorda numai dobânda

legală în materie comercială, care corespunde ratei taxei oficiale a scontului

B.N.R., fiind inadmisibilă cumularea acestor dobânzi cu alte daune-interese și

cu rata indicelui mediul al inflației.

Astfel fiind, urmează a respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamanta S.I.F. Transilvania SA Brașov, în

cauză, nefiind îndeplinite nici una din dispozițiile art. 304 C. proc. civ.,

menținând ca legală și temeinică decizia nr. 449 din 5 iulie 2001, pronunțată

de Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.I.F. Transilvania

SA, Brașov, împotriva deciziei nr. 449 din 5 iulie 2001 a Curții de Apel

Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 21 februarie 2003.