ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1486/2003

D E C

I Z I A  Nr.1486                                                                                                                                         Dosar

nr.3920/2001

La

data de 21 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta

C.F.împotriva deciziei civile nr.262 din 9 mai 2001 a Curții de Apel București,

Secția a IV-a civilă.

Dezbaterile

au fost consemnate în încheierea cu data de 21 martie 2003 iar pronunțarea s-a

amânat la 3 aprilie 2003, apoi la 10 aprilie 2003.

C

U R T E A ,

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :

La

data de 6 octombrie 1999, prin acțiune modificată, C.F.a chemat în judecată

Consiliul General al Municipiului București și Societatea Română de Televiziune

pentru revendicarea unui teren în suprafață de 514,38 mp, situat în municipiul

București, str.Calea  Dorobanților nr.119, sector 1, preluat în patrimoniul

statului, în baza Decretului nr.224/1951.

Tribunalul

București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr.1055 din 31 octombrie 2001, a

respins, ca nefondată, acțiunea.

Curtea

de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia nr.262 din 9 mai 2001, a

respins apelul reclamantei, cu motivarea că terenul din litigiu este un bun de

interes public, care  prin natura lui, fiind  destinat folosinței unui serviciu

public, are, potrivit art.135 alin.5 din Constituția României, caracter

inalienabil și, ca atare, nu poate fi revendicat.

Împotriva

acestei decizii reclamanta a declarat recurs, bazat pe motivul de casare

prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.., în dezvoltarea căruia a arătat, în

esență, că instanțele au violat dispozițiile art.6 alin.3 din Legea nr.213/1998

și art.37 alin.2 din Legea nr.41/1994, în temeiul cărora, dacă bunul a fost

preluat în patrimoniul statului fără titlu legal, poate fi revendicat, chiar

dacă  în prezent este încorporat domeniului public. Ca atare, se impune

admiterea acțiunii sale.

Recursul

urmează a fi respins ca nefondat.

Este

adevărat că potrivit art.6 alin.3 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea

publică și regimul juridic al acesteia, bunurile preluate de stat fără un titlu

valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi

revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora.

Numai

că, în acest caz, sunt aplicabile dispozițiile art.12 alin.4 și 5 din legea

menționată, din economia cărora rezultă că în litigiile referitoare la dreptul

de proprietate asupra unor asemenea bunuri, acțiunea trebuie îndreptată

împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanțelor și nu împotriva

titularului dreptului de administrare, care, în astfel de procese, nu poate sta

în nume propriu.

Or,

potrivit art.37 alin.2 din Legea nr.41 din 17 iunie 1994 (republicată în

Monitorul oficial, partea I, nr.636 din 27 decembrie 1999), imobilul  din litigiu,

aflat  în  patrimoniul statului (ca proprietar), a fost trecut în folosința și

în administrarea Societății Române de Televiziune (anexa nr.2, pct.A/1),

prerogativă care exclude, calitatea de parte a acestei societăți în raportul

de drept material și procesual referitor la proprietatea bunului.

Cu

toate că pârâta intimată n-a formulat, în respectarea prevederilor art.65

C.proc.civ.., o cerere scrisă de arătare a titularului dreptului, totuși la

interogatoriul oral (f.45 dos.fond), prin concluziile scrise (f.87.89 dosar

fond), în apel și în recurs, s-a apărat constant, că, fiind numai

administratorul bunului, nu poate sta, în proces, în nume propriu.

În

aceste condiții reclamanta era datoare să pună în cauză Statul Român, prin

Ministerul Finanțelor (art.1428 C.civ. și art. 25 din Decretul nr.31/1954).

Așa

fiind și cum instanțele nu puteau modifica, din oficiu, raportul procesual

stabilit prin cererea de chemare în judecată, se impune, dat fiind faptul că

titularul raportului de drept material este terțul indicat de pârâtă,

respingerea acțiunii ca fiind greșit îndreptată.

În

consecință, recursul va fi respins, cu substituirea motivării, în sensul

arătat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

:

Respinge

recursul declarat de reclamanta C.F.împotriva deciziei nr.262 din 9 mai 2001 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2003.