ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1408/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1408/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
M.M., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii
Satu Mare, a solicitat anularea hotărârii nr. 1343 din 15 iulie 2002, emisă de
pârâtă și stabilirea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000, a soțului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este
urmașa soțului decedat și are dreptul să primească beneficiile prevăzute de
Legea nr. 189/2000, întrucât soțul său s-a născut în timpul refugiului mamei
acestuia.
Prin întâmpinare, pârâta s-a opus la admiterea
acțiunii, susținând că soțul reclamantei s-a născut în refugiu, or, aceasta
nu-i dă dreptul de a beneficia de dispozițiile Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința nr. 569/CA/P din
28 octombrie 2002, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 1343 din 15 iulie
2002, emisă de pârâtă și a obligat-o să recunoască în favoarea antecesorului
reclamantei, M.H., calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
S-a reținut că mama soțului a fost expulzată din
satul Horea și se afla în refugiu, când s-a născut acesta, astfel că el a
dobândit același statut de refugiat, ca părintele său.
În prezent, M.H. este decedat, astfel că reclamanta,
în calitate de soție supraviețuitoare, are dreptul să continuie și să exercite
drepturile procesuale ale acestuia, din moment ce sumele ce se cuvin soțului
decedat până la moarte, sunt drepturi care intră în masa succesorală.
Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, pârâta
a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinței și în fond,
respingerea acțiunii, întrucât de dispozițiile legii nu beneficiază copilul
născut în perioada refugiului.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin
Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean
român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie
1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice;
după cum urmează lit. c), a fost strămutată în altă localitate, decât cea de
domiciliu.
Prin H.G. nr. 127/2000, art. 2, persoanelor
strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate, și
cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de
populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speță, soțul reclamantei, în prezent decedat, s-a
născut în perioada de refugiu a părinților, astfel că are același statut cu
aceștia.
În consecință, soluția instanței este temeinică și
legală, astfel că recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc.
civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de
Pensii Satu Mare, împotriva sentinței civile nr. 569/CA/P din 28 octombrie 2002
a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 aprilie 2003.