ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1218/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul C.C.împotriva deciziei nr. 93 din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești – secția civilă. La apelul nominal se prezintă recurentul-pârât personal, lipsind intimații-reclamanți I.G., D.M., intimații-pârâți Primăria orașului Slănic și S.C. “G.” SA – Slănic. Procedura completă. Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția privind inadmisibilitatea recursului. Recurentul-pârât C.C.solicită admiterea recursului. C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 30 ianuarie 2002, reclamanții I.G. și D.M.

au solicitat în contradictoriu cu pârâții C.C., Primăria orașului Slănic și S.C.” G.”SA – Slănic, să se dispună anularea dispoziției nr. 174 din 18 decembrie 2001 emisă de pârâta Primăria orașului Slănic în baza Legii nr. 10/2001, prin care s-a restituit pârâtului C.C.imobilul situat în orașul Slănic, str. I.L.Caragiale nr. 31, Județul Prahova, compus din casă de locuit cu anexe și terenul în suprafață de 330 m.p. pe care se află aceste clădiri. Tribunalul Prahova, secția civilă, prin sentința nr. 182 din 24 aprilie 2002, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei orașului Slănic și a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar în consecință, a respins acțiunea formulată de aceștia cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 214.000 lei către pârâtul C.C.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut, în esență, că reclamanții nu se pot prevala de o încălcare a drepturilor lor de chiriași prin emiterea deciziei nr. 174 din 18 decembrie 2001, astfel că aceștia nu au calitate procesuală activă în cauză. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia nr. 93 din 19 septembrie 2002, a admis apelul, a anulat sentința civilă atacată și a fixat termen la 11 noiembrie 2002, cu citarea părților, pentru a se pronunța pe fondul cauzei, cu discutarea eventualelor alte probatorii și apărări. Astfel, curtea de apel a reținut că în mod greșit s-a pronunțat instanța de fond pe cale de excepție, reținând inexistența legitimării procesuale active a reclamanților, când, de fapt, față de probele și apărările din dosar ar fi trebuit să se pronunțe pe fondul cauzei.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Cristea Constantin, susținând, în esență, că aceasta nu și-a exercitat rolul activ și nu a lămurit faptele, pronunțând, astfel, o decizie eronată, netemeinică. A mai precizat pârâtul că instanța de fond a reținut corect lipsa calității procesuale active a reclamanților. Recursul nu este admisibil. Potrivit art. 297 alin. 1 din C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G.nr. 138/2000, în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat cererea de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și instanța de apel, găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, aceasta va evoca fondul și va judeca procesul, pronunțând o hotărâre definitivă.

În redactarea acestui text de lege, anterioară modificării lui prin O.U.G.nr.138/2000, în situația în care prima instanță nu intra în cercetarea fondului, instanța de apel desființa hotărârea atacată și dispunea trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanței de fond. Rațiunea modificării prevederilor art. 297 alin.1 din C.proc.civ. a fost aceea de a evita trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond, pentru a putea fi asigurată judecarea cauzelor cu celeritate, posibilă, fără a fi private părțile de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului. Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului și, atât timp cât judecata nu a fost finalizată prin hotărârea definitivă la care se referă prevederile art. 297 alin. 1 din C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G.nr.

138/2000, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului. În atare situație, decizia prin care instanța de apel a anulat hotărârea apelată și a reținut cauza pentru judecarea ei în fond are caracterul unei hotărâri parțiale, nesusceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar odată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această din urmă hotărâre având caracter definitiv. Pentru aceste considerente, recursul declarat de pârâtul C.C.urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul C.C.împotriva deciziei nr. 93 din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel Ploiești – secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 martie 2003.