ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1324/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanta SC T.I. SA Craiova a chemat-o în judecată

pe pârâta SC A.P. SRL Craiova, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor

de 14.644.569 lei, reprezentând contravaloare marfă neachitată, 957.431 lei

penalități de întârziere și cheltuieli de judecată.

Prin sentința nr. 125 din 8 februarie 2001,

Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins

acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată, și a obligat-o pe reclamantă să-i

plătească pârâtei 3.000.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a

reținut că reclamanta nu a produs dovezi din care să rezulte că marfa a fost

primită de pârâtă, iar actul depus, factura nr. 8858062, fără semnătură, nu

face dovada livrării.

Prin decizia nr. 570 din 7 iunie 2001, Curtea de Apel

Craiova, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de

reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate, obligând-o pe apelantă la

plata sumei de 3.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei hotărâri, instanța de apel a

reținut că factura nr. 8858062 nu face dovada pretențiilor reclamantei, iar în

apel s-a depus un aviz, în copie xerox, greu lizibil, pentru a proba că marfa

s-a livrat la 12 mai 1998, deci, în urmă cu cca. un an și jumătate, și, în care

se menționează numele unui delegat, însă, pârâta a contestat că a avut în

unitatea sa un salariat cu acest nume.

Împotriva deciziei curții de apel, întemeindu-se pe

dispozițiile art. 299 - 316 C. proc. civ., a declarat recurs reclamanta,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea celor

două hotărâri pronunțate și rejudecarea în fond a cauzei.

Recurenta reclamantă susține astfel, că, în mod

greșit, instanța de apel a apreciat că, în lipsa unei comenzi, a unei

delegații, date de identificare și confirmare de primire, dispoziția de livrare

nr. 124 din 12 mai 1998, nu poate fi considerată ca fiind un act doveditor, atâta

timp cât, în baza acestui act, s-a livrat marfa a cărei contravaloare o

solicită.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor dosarului, se constată

următoarele:

Conform motivării acțiunii sale, precum și a

precizărilor scrise și depuse la dosar, la data de 7 februarie 2001, reclamanta

a susținut că a livrat pârâtei marfă, respectiv, cantitatea de 6082 kg făină

pentru panificație și patiserie, pe care aceasta a ridicat-o la data de 30

decembrie 1999, conform facturii nr. 8858062 și, deși, a fost notificată în

repetate rânduri, pârâta a refuzat să-i achite contravaloarea acesteia.

În dovedirea pretențiilor sale, inițial, reclamanta a

depus doar factura nr. 8856062, nesemnată și neînregistrată la societatea

pârâtă.

Instanțele au solicitat reclamantei să depună, la

dosarul cauzei, acte din care să rezulte că a livrat marfa pârâtei la data de

30 decembrie 1998, astfel cum susține, dovezi pe care reclamanta nu a reușit să

le înfățișeze, afirmând în continuare, fără susținere probatorie, că marfa a

fost ridicată fizic de către pârâtă, dar că nu posedă alte acte în susținere,

decât cele deja prezentate.

Astfel fiind, se constată că reclamanta nu și-a

dovedit temeinicia pretențiilor sale, depunând la dosar acte neconcordante în

ce privește dotarea, respectiv, factura din 30 decembrie 1999 și dispoziția de

livrare din 12 mai 1998, fără a putea să justifice pertinent această

împrejurare, cum nu a putut să demonstreze nici susținerea, potrivit căreia

marfa ar fi fost ridicată de delegatul pârâtei, numitul B.M.

În consecință, față de cele mai sus arătate,

reținându-se că hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale, iar

recurenta-reclamantă nu a formulat nici o critică în condițiile prevăzute

expres și limitativ de dispozițiile art. 304 C. proc. civ., de natură să

conducă la casarea deciziei curții de apel, urmează a se respinge recursul

declarat de reclamanta SC T.I. SA Craiova, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC T.I.

SA Craiova împotriva deciziei nr. 570 din 7 iunie 2001 a Curții de Apel

Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 4 martie

2003.