ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1324/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC T.I. SA Craiova a chemat-o în judecată pe pârâta SC A.P. SRL Craiova, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de 14.644.569 lei, reprezentând contravaloare marfă neachitată, 957.431 lei penalități de întârziere și cheltuieli de judecată. Prin sentința nr. 125 din 8 februarie 2001, Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată, și a obligat-o pe reclamantă să-i plătească pârâtei 3.000.000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta nu a produs dovezi din care să rezulte că marfa a fost primită de pârâtă, iar actul depus, factura nr. 8858062, fără semnătură, nu face dovada livrării.

Prin decizia nr. 570 din 7 iunie 2001, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței mai sus menționate, obligând-o pe apelantă la plata sumei de 3.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În motivarea acestei hotărâri, instanța de apel a reținut că factura nr. 8858062 nu face dovada pretențiilor reclamantei, iar în apel s-a depus un aviz, în copie xerox, greu lizibil, pentru a proba că marfa s-a livrat la 12 mai 1998, deci, în urmă cu cca. un an și jumătate, și, în care se menționează numele unui delegat, însă, pârâta a contestat că a avut în unitatea sa un salariat cu acest nume. Împotriva deciziei curții de apel, întemeindu-se pe dispozițiile art. 299 - 316 C. proc.

civ., a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea celor două hotărâri pronunțate și rejudecarea în fond a cauzei. Recurenta reclamantă susține astfel, că, în mod greșit, instanța de apel a apreciat că, în lipsa unei comenzi, a unei delegații, date de identificare și confirmare de primire, dispoziția de livrare nr. 124 din 12 mai 1998, nu poate fi considerată ca fiind un act doveditor, atâta timp cât, în baza acestui act, s-a livrat marfa a cărei contravaloare o solicită. Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor dosarului, se constată următoarele: Conform motivării acțiunii sale, precum și a precizărilor scrise și depuse la dosar, la data de 7 februarie 2001, reclamanta a susținut că a livrat pârâtei marfă, respectiv, cantitatea de 6082 kg făină pentru panificație și patiserie, pe care aceasta a ridicat-o la data de 30 decembrie 1999, conform facturii nr. 8858062 și, deși, a fost notificată în repetate rânduri, pârâta a refuzat să-i achite contravaloarea acesteia. În dovedirea pretențiilor sale, inițial, reclamanta a depus doar factura nr. 8856062, nesemnată și neînregistrată la societatea pârâtă.

Instanțele au solicitat reclamantei să depună, la dosarul cauzei, acte din care să rezulte că a livrat marfa pârâtei la data de 30 decembrie 1998, astfel cum susține, dovezi pe care reclamanta nu a reușit să le înfățișeze, afirmând în continuare, fără susținere probatorie, că marfa a fost ridicată fizic de către pârâtă, dar că nu posedă alte acte în susținere, decât cele deja prezentate. Astfel fiind, se constată că reclamanta nu și-a dovedit temeinicia pretențiilor sale, depunând la dosar acte neconcordante în ce privește dotarea, respectiv, factura din 30 decembrie 1999 și dispoziția de livrare din 12 mai 1998, fără a putea să justifice pertinent această împrejurare, cum nu a putut să demonstreze nici susținerea, potrivit căreia marfa ar fi fost ridicată de delegatul pârâtei, numitul B.M.

În consecință, față de cele mai sus arătate, reținându-se că hotărârile pronunțate în cauză sunt temeinice și legale, iar recurenta-reclamantă nu a formulat nici o critică în condițiile prevăzute expres și limitativ de dispozițiile art. 304 C. proc. civ., de natură să conducă la casarea deciziei curții de apel, urmează a se respinge recursul declarat de reclamanta SC T.I. SA Craiova, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC T.I. SA Craiova împotriva deciziei nr. 570 din 7 iunie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 4 martie 2003.