ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1492/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1492/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de Sucursala de Distribuție și Furnizare a
Energiei Electrice – Miercurea Ciuc împotriva sentinței nr.27 din 29 ianuarie
2002 a Curții de Apel Târgu Mureș – Secția comercială și de contencios
administrativ.
La
apelul nominal s-au prezentat recurenta-reclamantă Sucursala de Distribuție și
Furnizare a Energiei Electrica Miercurea Ciuc reprezentată de consilierul
juridic M.H. și intimații-pârâți Ministerul Finanțelor Publice și Direcția
Generală a Finanțelor Publice a județului Harghita, ambii reprezentați de
consilierul juridic E.B.
Procedura
completă.
Consilierul
juridic M.H. a solicitat admiterea recursului, potrivit motivelor dezvoltate în
scris, casarea hotărârii atacate și pe fond, admiterea acțiunii.
Consilierul
juridic E.B. și procurorul, fiecare personal, au pus concluzii pentru
respingerea recursului ca nefondat și menținerea Sentinței nr.27 din 29
ianuarie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș – Secția comercială și de contencios
administrativ ca legală și temeinică.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința civilă nr.27 pronunțată la data de 29 ianuarie 2002 în dosarul
nr.1366/2002, Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția comercială și contencios
administrativ a respins ca nefondată acțiunea formulată de S.C. Electrica S.A.
– Sucursala de distribuții și furnizare a energiei electrice Miercurea Ciuc
(S.D.F.E.E. – Miercurea Ciuc) în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor
Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Harghita
(D.G.F.P. Harghita), precum și cererea de suspendare a executării actului
administrativ atacat.
Pentru
a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că:
Prin
procesul verbal nr.5633/ 09 iulie 2001, încheiat de organele de control din
cadrul D.G.F.P. Harghita s-a stabilit, iar prin decizia nr.1535/ 04 octombrie
2001 Ministerul Finanțelor Publice a menținut obligarea S.D.F.E.E. – Miercurea
Ciuc la înregistrarea în contul nr.771 „Venituri excepționale din operațiuni de
gestiune” a sumei totale de 50.389.057.441 lei reprezentând penalități pentru
întârziere facturate la consumatori în perioada 01 iulie 2000 – 31 martie 2001.
În
motivarea soluției de respingere a acțiunii, instanța de fond a reținut, pe de
o parte, că procesul-verbal de control nu prezintă vicii de formă care să
atragă nulitatea acestuia și, pe de altă parte, că în mod corect au reținut
organele fiscale că sumele reprezentând penalități facturate la consumatori
trebuiau evidențiate din punct de vedere contabil în debitul contului 411 și în
creditul contului 771.
Împotriva
acestei soluții a formulat recurs Sucursala de Distribuție și Furnizare a
Energiei Electrice – Miercurea Ciuc susținând, în esență, că instanța de fond a
aplicat în mod greșit prevederile legale, nereținând că:
-
procesul verbal de control este lovit de nulitate nefiind semnat de ambii
inspectori și nici ștampilat;
-
înregistrarea sumelor respective s-a făcut în mod corect în contul
extrabilanțier nr.8038.06 „penalități din energia electrică ce urmează a fi
încasată”.
În
întâmpinarea depusă de organele fiscale pârâte s-a cerut, în esență,
respingerea recursului.
Recursul
este nefondat.
Referitor
la prima critică, în mod corect a reținut instanța de fond că procesul verbal
de control nu prezintă vicii de formă care să atragă nulitatea acestuia.
Referitor
la cea de-a doua critică;
Așa
cum s-a arătat în prezentarea rezumativă a cauzei, organele de control au
constatat că recurenta-reclamantă, în scopul diminuării bazei de impozitare și
a impozitului pe profit, nu a înregistrat sumele reprezentând penalități de
întârziere facturate la consumatori într-un cont de venituri, ci într-un cont
extrabilanțier.
Este
de necontestat că sumele reprezentând penalități de întârziere facturate la
consumatorii de energie electrică reprezintă venituri pentru unitatea economică
recurentă și trebuie evidențiate din punct de vedere contabil ca atare, într-un
cont de venituri din cadrul bilanțului.
În
mod judicios a reținut instanța de fond că, potrivit prevederilor
Regulamentului de aplicare a Legii contabilității, aprobat prin H.G.
nr.704/1993, facturarea penalităților de întârziere, ca operațiune
economico-financiară, trebuia înregistrată, pe de o parte în contul nr. 411
„Clienți” pe debit și în contul nr. 771 „Venituri excepționale din operațiuni
de gestiune”, pe credit.
De
asemenea, în mod legal a respins instanța de fond susținerea reclamantei, că
înregistrarea operațiunii respective în contul nr.8038 ar fi fost corectă, din
moment ce acest cont este în afara bilanțului și a avut ca rezultat denaturarea
rezultatelor economico-financiare și diminuarea bazei de impozitare a
impozitului pe profit.
Având
în vedere aceste considerente, motivele de recurs sunt neîntemeiate, recursul
urmând să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de Sucursala de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice
– Miercurea Ciuc împotriva Sentinței nr.27 din 29 ianuarie 2002 a Curții de
Apel Târgu Mureș – Secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2003.