ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4006/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 757 din 3 ianuarie 2002 la Tribunalul Prahova, petenta P.V.a chemat în judecată Prefectura județului Prahova – acordate persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 solicitând să-i acorde măsuri reparatorii prin acordare de acțiuni la F.B. Azuga. În motivarea cererii petenta a arătat că în anul 1946, în mod abuziv, au fost confiscate 3792 de acțiuni deținute de tatăl său, T.P., a cărui unică moștenitoare este, la F.B. Azuga. Tribunalul Prahova, secția civilă, prin sentința civilă nr. 137 din 22 martie 2002 a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive a Prefecturii Județului Prahova.

S-a reținut că pentru acordarea de măsuri reparatorii în temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 persoana îndreptățită este obligată, potrivit art. 21 din lege, să notifice persoana juridică deținătoare iar în situația în care prin dispoziția acesteia cererea a fost respinsă poate formula acțiune în justiție ce va fi soluționată în contradictoriu cu persoana juridică deținătoare care poate avea calitate principală pasivă. Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia nr. 63 din 17 iunie 2002 a respins ca nefondat apelul declarat de petenta P.V. împotriva sentinței nr. 137 din 22 martie 2002 a Tribunalului Prahova, secția civilă considerând că just s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a Prefecturii județului Prahova, aplicându-se dispozițiile art. 36 din Legea nr. 10/2001.

În termen legal, împotriva deciziei nr. 63 din 17 iunie 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă a declarat recurs petenta P.V. solicitând casarea potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând că greșit a fost respinsă acțiunea întrucât Prefectura Prahova, ca reprezentant al Statului Român, are calitate procesuală pasivă în cauză. Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 au fost reglementate, pentru cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, măsuri reparatorii prin echivalent ce pot consta printre altele în acordarea de acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Persoana îndreptățită are obligația, potrivit art. 20 din Legea nr. 10/2001 să notifice unitatea deținătoare care urmează să soluționeze cererea prin decizie/dispoziție motivată: decizia/dispoziția poate fi atacată, potrivit art. 24 din același act normativ, în justiție de către persoana îndreptățită, pricina urmând a fi soluționată în contradictoriu cu unitatea deținătoare, care are calitate procesuală pasivă. În ipoteza în care imobilele preluate cu titlu valabil sunt evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 la măsuri reparatorii prin echivalent ce pot consta, printre altele, în acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.

Persoana îndreptățită se adresează, potrivit art. 35 din Legea nr. 10/2001 uneia dintre instituțiile publice implicate în privatizare, prevăzute de art. 27 alin. (2), care poate fi, după caz, Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, ministerul de resort sau autoritatea administrației publice locale. Într-o singură situație reglementată prin art. 36 alin. (3) Legea nr. 10/2001 fiind persoana îndreptățită care a solicitat restituirea în natură dar aceasta nu a fost aprobată sau nu este posibilă, unitatea deținătoare sau, după caz, primăria, va trimite decizia/dispoziția privind oferta de acordare de despăgubiri bănești prefecturii în raza căreia își are sediul.

Cum în speță nu sunt îndeplinite condițiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, corect instanțele de fond și de apel au reținut că Prefectura Prahova nu are calitate procesuală pasivă. Față de considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea P.V. împotriva deciziei 63 din 17 iunie 2002 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2003.