ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4112/2003

Asupra  recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată la data de 19 februarie 2002

reclamanta C.P. a chemat în judecată Primăria Municipiului București solicitând

restituirea imobilului în suprafață de 998 mp situat în  București.

În motivare a arătat că a  moștenit imobilul ca urmare a

decesului mamei sale, dar a fost expropriat în baza Decretului nr. 304/1973

fără să primească vreo despăgubire. S-a adresat Primăriei Municipiului

București, cu notificare în baza Legii nr. 10/2001, dar nu a  primit nici un

răspuns.

În drept a invocat dispozițiile art. 11 pct. 3 din Legea nr.

10/2001,  art. 111 și art. 480 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 855 F din 3 iunie 2002 Tribunalul

București, secția a IV-a civilă, a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru

a hotări astfel instanța a reținut că Legea nr. 10/2001 este o lege specială și

nu sunt aplicabile dispozițiile art. 480 C. civ., iar conform art. 6 din Legea

nr. 213/1998 bunurile pot fi revendicate dacă nu fac obiectul de reglementare a

unor legi speciale.

Împotriva

acestei hotărâri reclamanta a formulat apel, criticând-o pentru greșita

soluționare a pricinii pe excepția de inadmisibilitate.

Prin

decizia civilă nr. 404 din 29 octombrie 2002 Curtea de Apel București, secția a

IV-a civilă, a respins apelul ca nefondat.

Pentru

a hotărî astfel instanța a reținut în esență că sunt incidente dispozițiile

Legii nr. 10/2001, iar refuzul pârâtei de a-i răspunde la notificare nu o

îndreptățește să promoveze acțiune directă în restituirea bunului.

Împotriva

acestei decizii reclamanta a formulat recurs invocând dispozițiile art. 304

pct. 10 C. proc. civ. precizând că nu a dorit evitarea sau simplificarea

procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001 ci lămurirea cadrului

juridic care  trebuie urmat, deoarece s-a emis titlu de proprietate în baza

Legii nr. 18/1991 pentru un teren alăturat, iar pentru reclamantă s-a răspuns

negativ că terenul nu face obiectul Legii nr. 18/1991 iar la notificarea făcută

în baza Legii nr. 10/2001 nu s-a răspuns.

Recursul

nu este fondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 bunurile preluate de stat

fără titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului pot

fi revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora dacă nu fac

obiectul unor legi speciale de reparație.

Or,

situația imobilului în litigiu cade sub incidența dispozițiilor Legii nr.

10/2001 în vigoare la data introducerii acțiunii ceea ce face inadmisibilă

acțiunea întemeiată pe  dispozițiile art. 480 C.  civ.

Este

adevărat că în conținutul său Legea nr. 10/2001 prevede proceduri stricte de

adresabilitate la instanță, dar acestea sunt de strictă interpretare.

Nici

refuzul primăriei de a răspunde la notificarea făcută în baza Legii nr. 10/2001

nici incertitudinea reclamantei legată de aplicabilitatea dispozițiilor Legii

nr. 18/1991 nu justifică promovarea acțiunii, considerente pentru care recursul

este nefondat.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.P.

împotriva  deciziei nr. 404 din 29 octombrie 2002 a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 17 octombrie  2003.