ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1257/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 220/1997

al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și

Industrie a României, reclamanta SC S. SA Călan a solicitat obligarea pârâtei

SC B.A.M., Grecia, prin hotărâre arbitrală, la plata sumelor de 52.265,61

dolari S.U.A., cu titlu de contravaloare a pieselor turnate din fontă,

neachitate de pârâtă, precum și la plata sumei de 33.597,79 dolari S.U.A.

penalități de întârziere, cu cheltuieli de judecată aferente.

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a invocat

prevederile contractului internațional de vânzare-cumpărare comercială nr. 134

din 30 aprilie 1996, respectiv, art. 7 pct. 1, cuprinzând condițiile de plată

și clauza penală convenită de părți, precum și art. 10 și 12 pct. 4, privind

competența în caz de dispute și arbitraj, respectiv, limba oficială în

raporturile comerciale dintre părți.

Prin sentința nr. 164 din 14 decembrie 1998, Curtea de

Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a

României a admis în parte această acțiune și, analizând cererea reconvențională

a pârâtei a dispus următoarele:

- obligarea pârâtei la plata sumei de 104.531,22 dolari

S.U.A., reprezentând rest de plată și penalități;

- obligarea reclamantei, către pârâtă, la plata sumei

de 37.328,37 dolari S.U.A., reprezentând daune și dobânzi;

- compensarea datoriilor reciproce și, în final,

obligarea pârâtei la plata diferenței necompensate, în cuantum de 67.202,95 dolari

S.U.A.

Acțiunea în anulare a sentinței de mai sus, promovată

de pârâtă la Curtea de Apel București, secția comercială, a fost anulată, ca

netimbrată, prin decizia nr. 685 din 1 martie 2000 a acestei Curți,

reținându-se, în considerentele deciziei, că nu au fost respectate dispozițiile

instanței de a se achita taxa judiciară de timbru legal stabilită și de a se

atașa timbrele judiciare corespunzătoare valorii acțiunii în anulare.

Împotriva acestei din urmă hotărârii a declarat

recurs SC B.A.M., Grecia, motivat, în drept, pe prevederile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., respectiv, că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori

a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. A susținut astfel că,

la data de 14 aprilie 1999, când a înregistrat acțiunea în anulare, a depus, cu

O.P. nr. 1 din 13 aprilie 1999, taxe judiciare de timbru în valoare de

8.500.000 lei și timbre judiciare de 10.000 lei, cu toate acestea, acțiunea sa

a fost anulată, fără a se face verificări la serviciul de contabilitate al

Curții de Apel București.

A mai invocat recurenta, ca motiv de recurs, și aspectul

că greșit instanța, sesizată cu acțiunea în anulare, a obligat-o să timbreze

cererea de suspendare a executării cu 75.000.000 lei și timbru judiciar de

40.000 lei.

Acest recurs este nefondat.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă

că la dosarul nr. 1447/1999 al Curții de Apel București, secția comercială, se

află O.P. nr. 1/1999, de plată a taxei judiciare de timbru, în valoare de 8.500.000

lei, precum și timbre judiciare de 10.000 lei.

În ședința de judecată din 17 noiembrie 1999, s-a stabilit,

în prezența d-nei avocat A.P., că această taxă de timbru nu a fost plătită la

valoarea pretențiilor contestate și i s-a pus în vedere să achite o taxă judiciară

de timbru, reprezentând 50% din valoarea precizată în monedă națională, sub

sancțiunea anulării acțiunii, ca insuficient timbrată. Această obligație a fost

menționată și în încheierile de ședință din 19 ianuarie 2000, respectiv, 16

februarie 2000.

La termenul de judecare a acțiunii în anulare din 1

martie 2000, același apărător al titularului acestei acțiuni a solicitat în

ședință publică, să se lase la sfârșitul ședinței judecarea cauzei, pentru a

depune dovada achitării taxelor în completare, ceea ce nu s-a realizat până la

cea de a doua strigare, înaintea încheierii ședinței publice, când, de fapt, nu

a mai răspuns nici una dintre părți, cum se consemnează în practicaua deciziei nr.

685 din 1 martie 2000.

În acestei împrejurări, corect, prin hotărârea

recurată, Curtea de Apel București, secția comercială, a făcut aplicarea prevederilor

alin. (3) al art. 20 din Legea nr. 146/1997 și a anulat, ca insuficient

timbrată, acțiunea în anulare dedusă judecății.

În contextul de mai sus, nici critica asupra

timbrării cererii de suspendare a executării, care, de altfel, nu a fost

îndeplinită, nu este de natură a schimba hotărârea recurată, încât prezentul

recurs se va respinge, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC B.A.M.

Grecia, împotriva deciziei nr. 685 din 1 martie 2000 a Curții de Apel

București, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 28 februarie

2003.