ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 748/2003

S-au

luat în examinare recursurile declarate de pârâtul Consiliul General al

Municipiului București și de intervenienta  Grădinița nr.253 – București

împotriva deciziei nr.10 din 15 ianuarie 2001 a Curții de Apel București –

Secția a IV a civilă.

La

apelul nominal se prezintă recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului

București prin consilier juridic O.O.și intimata-reclamantă S.H.prin avocat

G.Ș., lipsind recurenta-intervenientă Grădinița nr.253 – București și

intimatul-pârât Consiliul local al sectorului 2 București.

Procedura

completă.

Curtea

pune în discuție competența materială de soluționare a pricinii față de

situația juridică a terenului, cu precizarea că acesta nu figurează în decretul

de expropriere care s-a depus la dosar.

De

asemenea, Curtea pune în discuție și împrejurarea că acțiunea nu a fost

promovată de toți moștenitorii ci numai de S.H.

Consilier

juridic O.O.solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei atacate și

trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a se stabili

situația juridică a terenului. Arată că, în speță, s-a încălcat principiul

unanimității moștenitorilor, acțiunea fiind promovată de unul dintre aceștia

fără a face dovada renunțării celorlalți.

Avocat

Ș.G.solicită respingerea ambelor recursuri. Precizează că tribunalul este

instanța căreia îi revine competența să soluționeze pricina, potrivit art.2

lit.e din C.proc.civ.. Totodată, învederează instanței că parte din moștenitori

au decedat, iar S.H.are procură din partea celor care au drept de moștenire

asupra imobilului în litigiu.

Reprezentanta

Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursurilor, casarea deciziei

atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.

C U R T E A

Asupra

recursurilor de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La

data de 20 septembrie 1999 reclamanta S.H.a chemat în judecată pe pârâtul

Consiliul General al Municipiului București pentru ca prin hotărârea ce se va

pronunța să i se retrocedeze terenul în suprafață de 450 m.p. situat în

București, str.Puccini, colț cu str.Motzart, fostă parcela nr.527 din planul de

parcelare S.N.I.C., identificat conform titlului de proprietate anexat

acțiunii.

În

motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a arătat că prin actul de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr.18188 din 3 decembrie 1949 de fostul

Tribunal Ilfov – Secția I a civilă și comercială numita S.A.– mama reclamantei,

a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului revendicat. Imobilul a fost

trecut în proprietatea statului prin Decretul de expropriere nr.54/1951 și apoi

dat în folosința fostului Sfat Popular al Capitalei pentru construcția de

locuințe, dar până în prezent pe teren nu a fost ridicată nici o construcție.

La

data de 14 decembrie 1999 Grădinița nr.253 – București a formulat cerere de

intervenție accesorie, în sprijinul pârâtului Consiliul General al Municipiului

București și a solicitat respingerea acțiunii promovată de reclamantă.

În

motivarea cererii de intervenție s-a susținut că terenul ce se cere a fi

retrocedat se află în incinta unității de învățământ, aspect care rezultă, de

altfel, și din expertiza tehnică efectuată în cauză și întrucât potrivit

art.166 din Legea Învățământului nr.84/1995 baza materială a învățământului de

stat constă în întreg activul patrimonial al Ministerului Învățământului,

intervenienta a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Educației

Naționale și a Consiliului Local al Sectorului 2 București.

Investit

cu soluționarea cauzei Tribunalul București – Secția a III a civilă, prin

sentința nr.777 din 22 iunie 2000, a admis acțiunea formulată de  reclamanta

S.H.și a obligat  pe pârâtul Consiliul General al Municipiului București să-i

lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 450

m.p. situat în București, str.Puccini, colț cu str.Glinka (fostă parcela nr.527

din planul de parcelare S.N.I.C.) cu vecinătățile menționate în raportul de

expertiză topometrică întocmit de expert V.O.

S-a

respins cererea de intervenție accesorie formulată de Grădinița de Copii nr.253

București.

Curtea

de Apel București – Secția a IV a civilă prin decizia nr.10 din 15 ianuarie

2001 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Consiliul General al

Municipiului București. Prin aceeași decizie a fost respins ca nemotivat apelul

intervenientei Grădinița de Copii nr.253 – București și s-a respins ca lipsită

de obiect cererea de intervenție accesorie, formulată în apel, de Consiliul

Local al Sectorului 2 – București.

Pentru

a decide astfel instanța de apel a reținut că pârâtul Consiliul General al

Municipiului București are, în temeiul art.42, pct.2 din Legea nr.69/1991,

calitate procesuală pasivă și că “Decretul nr.54/1951 nu a fost abrogat exproprierea

dispusă nu a avut loc în fapt, terenul în cauză fiind liber de orice

construcție, pe acesta fiind amplasate în mod provizoriu un leagăn și un

topogan și cu privire la teren nu există detalii noi de sistematizare potrivit

probelor administrate în litigiu”.

Împotriva

deciziei dată în apel în termen legal au declarat recurs pârâtul Consiliul

General al Municipiului București și intervenienta Grădinița nr.253 –

București.

În

motivarea recursului pârâtul Consiliul General al Municipiului București a susținut

că instanțele au dat o interpretare greșită prevederilor art.42 și 44 din Legea

nr.69/1991 și art.12 alin.5 din Legea nr.213/1998 întrucât recurentul nu are

calitate procesuală pasivă. Ca motiv  de casare de fond, recurentul a arătat că

terenul face parte din curtea Grădiniței nr.253, fiind parte integrantă din

aceasta, astfel că decretul de expropriere și-a atins scopul, respectiv a fost

îndeplinită cauza de utilitate publică.

Intervenienta

Grădinița nr.253 – București a criticat decizia instanței de apel în temeiul

următoarelor motive: în mod greșit a fost respins apelul ca nemotivat cât timp

intervenientei nu i s-au comunicat considerentele sentinței; terenul în litigiu

face parte din baza materială a grădiniței, deci a unei unități de învățământ

preuniversitar și în temeiul art.11 din Legea nr.213/1998, bunul este

inalienabil; soluțiile instanțelor sunt nelegale întrucât prin O.G. nr.206/2000

pentru modificarea și completarea Legii Învățământului nr.84/1995, terenurile

și clădirile în care își desfășoară activitatea grădinițele fac parte din

domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, în speță a

municipiului București și deci nu pot fi restituite.

Recursurile

sunt fondate în temeiul următoarelor motive de ordine publică c are au fost

invocate, puse în discuția părților și vor fi soluționate potrivit art.306

alin.2 C.proc.civ.:

Reclamanta

S.H.a investit în cauză instanțele judecătorești cu o acțiune în retrocedarea

unui bun imobil (a unui teren în suprafață de 450 m.p.), motivând că

nemișcătorul a fost dobândit în proprietate de autoarea sa S.A.în temeiul unui

act translativ de drept real și că terenul a fost  expropriat în baza

Decretului nr.54/1951, care nu și-a atins scopul de utilitate publică declarat

la promulgare – construcția de locuințe.

Procedând

la soluționarea cauzei, instanțele nu au fost preocupate a analiza dacă, în

adevăr, terenul revendicat a  format obiectul unei exproprieri și nu au

solicitat să se depună la dosar Decretul nr.54/1951, rezumându-se doar la

susținerile părților conform cărora terenul ar fi fost expropriat. Desigur că

stabilirea temeiului juridic în baza căruia terenul a fost preluat de stat are

semnificații importante, prevalentă fiind însă determinarea competenței după

materie și a instanței ce trebuie legal investită cu soluționarea în fond a

litigiului.

Această

omisiune a fost înlăturată în recurs, fiind depus la dosar (filele 38-42)

Decretul de expropriere nr.54/16 aprilie 1951 din analiza căruia se constată că

terenul ce se cere a fi retrocedat nu a făcut obiectul unui atare act normativ

, situație în care numai cu încălcarea prevederilor art.2, pct.1, lit.”e”

C.proc.civ. litigiul a fost soluționat de Tribunalul București, ca instanță de

fond.

Acțiunea

reclamantei neconstituind o cerere în materie de  expropriere și cum competentă

material era potrivit art.1, pct.1 C.proc.civ. – Judecătoria Sectorului 2 –

București, recursurile declarate în cauză vor fi admise, vor fi casate

hotărârile date cu neobservarea normelor legale referitoare la competență și se

va trimite cauza la judecătorie pentru reluarea judecății.

În

rejudecare, instanța de trimitere, competentă după materie, va analiza dacă

reclamanta S.H.se legitimează procesual activ în sensul dacă este unica

moștenitoare acceptantă a defunctei sale mame S.A.și dacă promovând singură

prezenta acțiune petitorie a respectat regula unanimității.

Astfel,

potrivit certificatelor de moștenitor nr.432 și 285/1972 eliberate de fostul

Notariat de Stat local al sectorului 4 București (fila 26 dosar recurs) de pe

urma autoarei S. A., decedată la  1 decembrie 1971, au rămas ca moștenitori

R.E., S.C. și reclamanta S.H., în calitate de fii cu o cotă de 1/3 fiecare.

Conform certificatului de moștenitor din 24 iunie 2001 eliberat de autoritățile

competente din Athena (fila 28 dosar recurs), S.C.a decedat la data de 9 iunie

1987 și are ca moștenitori acceptanți pe S.F. – soție supraviețuitoare și pe

C.G.S. – fiu.

Întrucât

instanțele de fond și de apel nu au fost preocupate nici de aspectul discutat,

cel al legitimării procesuale active, și această chestiune va constitui obiect

de analiză în rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursurile declarate de pârâtul Consiliul General al Municipiului București și

de intervenienta Grădinița nr.253 – București împotriva deciziei nr.10 din 15

ianuarie 2001 a Curții de Apel București – secția a IV a civilă.

Casează

decizia recurată, precum și sentința nr.777 din 22 iunie 2000 a Tribunalului

București – secția a III a civilă și trimite cauza pentru rejudecare la

Judecătoria sectorului 2 București, ca instanță de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 26 februarie 2003.