ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2756/2003

S-a luat în examinare recursul declart de reclamanta A.F. „D.J.”Galați, împotriva deciziei nr.614 A din 6 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-a prezentat recurenta reclamantă A. F.” D.J” Galați prin consilier juridic, lipsind intimata pârâtă SC” R. M. S.” SRL Tulcea. Procedura legal îndeplinită. S-a referit de către magistratul asistent că recursul este timbrat, declarat și motivat în termenul legal după care Curtea a acordat cuvântul recurentei în susținerea recursului. Recurenta reclamantă prin reprezentant a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, cu cheltuieli de judecată de 10.771.158 lei reprezentând taxa de timbru.

C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Galați – Secția comercială, prin decizia nr.614 din 6 septembrie 2001 a admis acțiunea în anulare formulată de pârâta arbitrală SC „R.MS.” SRL Tulcea, împotriva hotărârii nr.136 din 14 decembrie 2000 pronunțată de Arbitrajul Camerei de Comerț și Industrie Galați și a încheierii din 9 martie 2001 în contradictor cu intimata A.F.”D.J.”Galați, dispunând în consecințăl anularea hotărârii arbitrale, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamantei arbitrale.

În pronunțarea acestei soluții s-a reținut ca întemeiată critica privind necompetența arbitrajului în soluționarea acțiunii cu care a fost investit, deoarece în cpitolul VIII din contractul pe care părțile l-au încheiat, intitulat „litigii” s-a convenit ca orice litigii sau neînțegeleri să fie soluționate pe cale amiabilă sau de către arbitraj ori instanță, la alegerea reclamantului, fără a se referi la condițiile art.343/2 Cod procedură civilă, întrucât nu a rezultat explicit intenția părților de a se adresa arbitrajului.

S-a mai reținut că pârâta arbitrală a ales prima calea justiției comune iar hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile pe care le-a declanșat au intrat în autoritatea lucrului judecat, așa încât sesizaea instanței arbitrale cu aceleași aspecte privind acordarea statutului de linie nagelor agenturate de pârâtă, încalcă autoritatea de lucru judecat, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art.364 lit.a și c Cod procedură civilă referitoare la desființarea hotărârilor arbitrale.

În contextul dat, procedându-se la soluționarea pe fond a litigiului, s-a respins acțiunea reclamantei arbitrale, prin care aceasta solicita obligarea la taxe de navigație și penalități aferente, reținându-se culpa reclamantei în nerespectarea obligațiilor contractuale sancționată prin sentințele judecătorești 551/29 febuarie 2000 și 700/5 iulie 2000, fiind fără relevanță că pârâta nu este proprietarul navelor câtă vreme statutul de linie profită armatorilor iar nu proprietarilor după cum rezultă din Ordonanța Guvernului 58/1999.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta arbitrală A. F. „D.J.” RA Galați pentru motivele prevăzute de art.304 pct.8, 9 și 10 Cod procedură civilă și anume: - interpretare greșită a cap.VIII pct.1 din contract deoarece voința părților a fost ca rezolvarea litigiilor să se facă pe cale amiabilă, arbitrală sau a instanțelor , alegerea aparținând reclamantului; - aplicarea greșită a prevederilor art.343 2 Cod procedură civilă deoarece acestea se referă la compromis iar nu la clauza compromisiorie care este reglementată de art.343 1 Cod procedură civilă, societatea pârâtă desemnându-și arbitrii conform art.347 Cod procedură civilă; - completarea acțiunii arbitrale prin care se invocă necompetența arbitrajului s-a depus tardiv, la termenul din 27 iunie 2001; - instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind nulitatea absolută a cererii de reexaminare, fiind greșit numită în dispozitiv, încheiere; - acțiunea în anulare, întemeiată pe prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă nu indică normele imperative încălcate.

Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează: Pârâta arbitrală a promovat acțiune în anulare în termenul legal, întemeiată pe prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă. Cu respectarea prevederilor art.132 Cod procedură civilă, aceasta și-a completat acțiunea solicitând anularea sentinței arbitrale și pentru motivele prevăzute de art.364 lit.a și b Cod procedură civilă, arătând că potrivit art.343/1 Cod procedură civilă, clauza compromisorie este lovită de nulitate întrucât nu cuprinde nici numele arbitrilor și nici modalitatea de numire a acestora, ea fiind și inoperantă deoarece încalcă prevederile art.343/3 Cod procedură civilă în sensul că nu exclude competența instanțelor judecătorești ci prevede posibilitatea alternativă de a se apela la arbitraj sau la instanțele judecătorești.

Instanța sesizată a procedat greșit la desființarea sentinței arbitrale în baza art.364 lit.a și c Cod procedură civilă reținând că litigiul nu era susceptibil de soluționare de către arbitraj și că oricum arbitrajul nu a fost constituit în baza unei clauze compromisorii valabil încheiată, aceasta deoarece: - litigiul cu care fost sesizat tribunalul arbitral este un litigiu patrimonial și nu face parte din categoria de litigii exceptate de la soluționarea pe această cale prin art.340 Cod procedură civilă, el neprivind drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacția, nefiind deci aplicabil art.364 lit.a Cod procedură civilă; - cu încălcarea principiului disponibilității , instanța a apreciat ca fiind incident art.364 lit.c deși acțiunea în anulare completată s-a întemeiat pe disp.art.364 lit.b . Nici una din ipoteze nu este însă aplicabilă speței: contractul încheiat de părți conține în art.VIII o clauză compromisorie care nu este nici nulă nici inoperantă prevederea art.343 3 Cod procedură civilă care sancționează cu nulitate lipsa indicării numelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor fiind incidentă compromisiului potrivit textului citat.

Potrivit clauzei încheiate, opțiunea între soluționarea litigiului pe cale arbitrală sau judiciară aparține reclamantului iar aceasta a optat pentru soluționarea arbitrală a lirigiului. Cum hotărârea arbitrală nu a fost dată nici cu încălcarea art.364 lit.i Cod procedură civilă, în mod greșit s-a admis acțiunea în anulare și greșit a fost desființată de instanță hotărârea în cauză. Prin urmare se va admite ca fondat recursul declarat, se va modifica decizia atacată și se va respinge acțiunea în anulare formulată împotriva hotărârii arbitrale. În baza art.274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată la 10.771.158 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta A. F. „D.J.”Galați. Modifică decizia nr.614 A din 6 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și contencios administrativ și respinge acțiunea în anulare. Obligă la 10.771.158 lei cheltuieli de judecată către recurentă pe intimata pârâtă SC „R.M S.” SRL Tulcea. IREVOCABILĂ. Pronunțată în ședință publică astăzi 27 mai 2003.