ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2756/2003

S-a luat în examinare recursul declart de

reclamanta A.F. „D.J.”Galați, împotriva deciziei nr.614 A din 6 septembrie

2001 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și de

contencios administrativ.

La apelul nominal s-a prezentat recurenta

reclamantă A. F.” D.J” Galați prin consilier juridic, lipsind

intimata pârâtă SC” R. M. S.” SRL Tulcea.

Procedura legal îndeplinită.

S-a referit de către magistratul asistent

că recursul este timbrat, declarat și motivat în termenul legal

după care Curtea a acordat cuvântul recurentei în susținerea

recursului.

Recurenta reclamantă prin reprezentant a

solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în

scris, cu cheltuieli de judecată de 10.771.158 lei reprezentând taxa de

timbru.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Galați – Secția

comercială, prin decizia nr.614 din 6 septembrie 2001  a admis

acțiunea în anulare formulată de pârâta arbitrală SC „R.MS.” SRL

Tulcea, împotriva hotărârii nr.136 din 14 decembrie 2000

pronunțată de Arbitrajul Camerei de Comerț și Industrie

Galați și a încheierii din 9 martie 2001 în contradictor cu intimata

A.F.”D.J.”Galați, dispunând în consecințăl anularea

hotărârii arbitrale, iar pe fond, respingerea acțiunii reclamantei

arbitrale.

În pronunțarea acestei soluții s-a

reținut ca întemeiată critica privind necompetența  arbitrajului

în soluționarea acțiunii cu care a fost investit, deoarece în cpitolul

VIII din contractul pe care părțile l-au încheiat, intitulat

„litigii” s-a convenit ca orice litigii sau neînțegeleri să fie

soluționate pe cale amiabilă sau de către arbitraj ori

instanță, la alegerea reclamantului, fără a se referi la

condițiile art.343/2 Cod procedură civilă, întrucât nu a

rezultat explicit intenția părților de a se adresa arbitrajului.

S-a mai reținut că pârâta

arbitrală a ales prima calea justiției comune iar hotărârile

judecătorești pronunțate în litigiile pe care le-a

declanșat au intrat în autoritatea lucrului judecat, așa încât sesizaea

instanței arbitrale cu aceleași aspecte privind acordarea statutului

de linie nagelor agenturate de pârâtă, încalcă autoritatea de lucru

judecat, fiind astfel întrunite condițiile  prevăzute de art.364 lit.a

și c Cod procedură civilă referitoare la desființarea

hotărârilor arbitrale.

În contextul dat, procedându-se la

soluționarea pe fond a litigiului, s-a respins acțiunea reclamantei

arbitrale, prin care aceasta solicita obligarea la taxe de navigație

și penalități aferente, reținându-se culpa  reclamantei în

nerespectarea obligațiilor contractuale sancționată prin

sentințele judecătorești 551/29 febuarie 2000 și 700/5

iulie 2000, fiind fără relevanță că pârâta nu este

proprietarul navelor câtă vreme statutul de linie profită armatorilor

iar nu proprietarilor după cum rezultă din Ordonanța Guvernului

58/1999.

Împotriva deciziei a declarat recurs

reclamanta arbitrală A. F. „D.J.” RA Galați pentru motivele

prevăzute de art.304 pct.8, 9 și 10 Cod procedură civilă

și anume:

- interpretare greșită a cap.VIII

pct.1 din contract deoarece voința părților a fost ca rezolvarea

litigiilor să se facă pe cale amiabilă, arbitrală sau a

instanțelor , alegerea aparținând reclamantului;

- aplicarea greșită a prevederilor

art.343

2

Cod procedură civilă deoarece acestea se

referă la compromis iar nu la clauza compromisiorie care este

reglementată de art.343

1

Cod procedură civilă,

societatea pârâtă desemnându-și arbitrii conform art.347 Cod

procedură civilă;

- completarea acțiunii arbitrale prin

care se invocă necompetența arbitrajului s-a depus tardiv, la

termenul din 27 iunie 2001;

- instanța nu s-a pronunțat asupra

capătului de cerere privind nulitatea absolută a cererii de

reexaminare, fiind greșit numită în dispozitiv, încheiere;

- acțiunea în anulare, întemeiată pe

prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă nu indică normele

imperative încălcate.

Recursul este fondat pentru considerentele ce

urmează:

Pârâta arbitrală a promovat acțiune

în anulare în termenul legal, întemeiată pe prevederile art.364 lit.i Cod

procedură civilă.

Cu respectarea prevederilor art.132 Cod

procedură civilă, aceasta și-a completat acțiunea solicitând

anularea sentinței arbitrale și pentru motivele prevăzute de

art.364 lit.a și b Cod procedură civilă, arătând că

potrivit art.343/1 Cod procedură civilă, clauza compromisorie este

lovită de nulitate întrucât nu cuprinde nici numele arbitrilor și nici

modalitatea de numire a acestora, ea fiind și inoperantă deoarece

încalcă prevederile art.343/3 Cod procedură civilă în sensul

că nu exclude competența instanțelor judecătorești ci

prevede posibilitatea alternativă de a se  apela la arbitraj sau la instanțele

judecătorești.

Instanța sesizată  a procedat

greșit la desființarea sentinței arbitrale în baza art.364 lit.a

și c Cod procedură civilă reținând că litigiul nu era

susceptibil de soluționare de către arbitraj și că oricum

arbitrajul nu a fost constituit în baza unei clauze compromisorii valabil

încheiată,  aceasta deoarece:

- litigiul cu care  fost sesizat tribunalul

arbitral este un litigiu patrimonial și nu face parte din categoria de

litigii exceptate de la soluționarea pe această cale prin art.340 Cod

procedură civilă, el neprivind drepturi asupra cărora legea nu

permite a se face tranzacția, nefiind deci aplicabil art.364 lit.a Cod

procedură civilă;

- cu încălcarea principiului

disponibilității , instanța a apreciat ca fiind incident art.364

lit.c deși acțiunea în anulare completată s-a întemeiat pe

disp.art.364 lit.b .

Nici una din ipoteze nu este însă

aplicabilă speței: contractul încheiat de părți

conține în art.VIII o clauză compromisorie care nu este nici

nulă nici inoperantă prevederea art.343

3

Cod

procedură civilă care sancționează cu nulitate lipsa

indicării numelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor fiind

incidentă compromisiului potrivit textului citat.

Potrivit clauzei încheiate, opțiunea

între soluționarea litigiului pe cale arbitrală sau judiciară

aparține reclamantului iar aceasta a optat pentru soluționarea

arbitrală a lirigiului.

Cum hotărârea arbitrală nu a fost

dată nici cu încălcarea  art.364 lit.i Cod procedură

civilă, în mod greșit s-a admis acțiunea în anulare și

greșit a fost desființată de instanță hotărârea

în cauză.

Prin urmare se va admite ca fondat recursul

declarat, se va modifica decizia atacată și se va respinge

acțiunea în anulare formulată împotriva hotărârii arbitrale.

În baza art.274 Cod procedură civilă,

intimata va fi obligată la 10.771.158 lei cheltuieli de judecată

către reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamanta A. F.

„D.J.”Galați.

Modifică decizia nr.614 A din 6

septembrie 2001 a Curții de Apel Galați – Secția comercială

și contencios administrativ și respinge acțiunea în anulare.

Obligă la 10.771.158 lei cheltuieli de

judecată către recurentă pe intimata pârâtă SC „R.M S.” SRL

Tulcea.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință

publică astăzi 27 mai 2003.