ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 826/2003

D E C

I Z I A    Nr.826                                                                                                               Dosar

nr.3544/2002

S-a

luat în examinare recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului

Cluj-Napoca împotriva deciziei nr.69 din 22 mai 2002 a Curții de Apel Cluj.

La

apelul nominal s-au prezentat: intimata-reclamantă S.M.reprezentată de avocat

K.M.K., lipsind Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Procedura

completă.

Nefiind

chestiuni prealabile Curtea a acordat cuvântul în dezbaterea recursului cu care

a fost învestită.

Avocat

K.M.K. depune concluzii scrise și solicită respingerea recursului.

C

U R T E A ,

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul

Cluj prin sentința civilă nr.482/18.02.2001 a admis acțiunea civilă exercitată

de reclamanta S.M.împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului

Cluj-Napoca, și pe cale de consecință, a constatat caducitatea Decretului de

expropriere nr.196/1963 cu privire la terenul în suprafață de 500 mp parcela cu

nr.top 10425/1, evidențiată în CF 31329 Cluj.

Pentru

a hotărî astfel, tribunalul a reținut că terenul în litigiu – 500 mp – a fost

expropriat de la antecesorul reclamantei și nu a fost utilizat pentru scopul în

vederea căruia a fost expropriat, acela al construirii unor blocuri de locuințe

în cartierul Grigorescu din Municipiul Cluj-Napoca. Că, în cauză, sunt

incidente dispozițiile art.35 din Legea nr.33/1994, în sensul că nu a fost

făcută în termen de 1 an de zile o nouă declarație de utilitate publică.

Curtea

de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia civilă nr.69/22.05.2002, a respins ca

nefondat apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca

împotriva sentinței civile nr.482/18.12.2001 a Tribunalului Cluj.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că terenul în litigiu în suprafață

de 500 mp situat în municipiul Cluj-Napoca, str.Vlahuță nr.18/A, a aparținut

autorului reclamantei, respectiv lui D.D. Terenul respectiv a fost expropriat

conform Decretului de expropriere nr.196/1963, cu scopul construirii unor

blocuri pentru locuințe în cartierul  Grigorescu din municipiul Cluj-Napoca.

S-a

mai reținut că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art.35 din Legea

nr.33/1994, în sensul că nu a fost făcută o nouă declarație de utilitate

publică în termen de 1 an de zile potrivit scopului pentru care a fost preluat.

Că, în prezent, din suprafața de 500 mp este liberă de construcții suprafața de

324, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expertul B.I.

Împotriva

deciziei mai sus menționată a declarat recurs pârâtul Consiliul local al

Municipuiului Cluj-Napoca criticând-o ca fiind nelegală – invocând art. 304

pct.9 C.proc.civ., deoarece:

-

Imobilul în  litigiu situat  în  municipiul Cluj-Napoca, str.A.Vlahuță nr.18/A

a fost preluat de stat conform Decretului de expropriere nr.196/1961, deci cu

titlu. În atare situație, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii

nr.33/1994, deoarece aceasta reglementează doar situațiile juridice ale

imobilelor expropriate după intrarea ei în vigoare.

-

De vreme ce scopul Decretului de expropriere nr.196/1963 a fost atins, deci

și-a produs efectele, în sensul că a operat transferul dreptului de proprietate

de la autorul reclamantei, la Stat, instanța de apel nu mai putea să schimbe

titularul dreptului de proprietate, respectiv desființarea dreptului de

proprietate al statului și redobândirea dreptului de proprietate de către

reclamantă.

-

Nu se mai impunea o nouă declarație de utilitate publică, deoarece terenul în

litigiu a fost atribuit în condițiile Legii nr.33/1994 unui veteran de război

care are are obligația de a construi în termen de 5 ani pe acest teren.

Recursul

declarat este nefondat.

Dispozițiile

art.1 C.civ. și-au găsit consacrarea în art.15 alin.2 din Constituția României

care prevede că: „Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere

retroactivă”.

Conform

acestui principiu al neretroactivității, legea nouă nu se poate aplica unor

fapte petrecute înaintea intrării ei în vigoare, ea trebuind să respecte

situații juridice definitiv constituite, în scopul asigurării stabilității

raporturilor juridice.

Cu

toate acestea, noua lege se va aplica de la intrarea în vigoare , fără a avea

caracter retroactiv, și situațiilor juridice care se vor naște, modifica ori

stinge după această dată, precum și situațiilor juridice în curs de formare,

modificare, stingere la data intrării în vigoare, a efectelor prezente sau

viitoare ale unor raporturi juridice trecute.

În

atare situație, în mod  judicios ambele instanțe au reținut că dispozițiile

Legii nr.33/1994, constituie temeiul juridic al prezentei acțiuni, iar

aplicarea acestor dispoziții nu încalcă principiul neretroactivității legii și

nici prevederile constituționale.

Astfel,

potrivit dispozițiilor art. 35 din această lege, dacă bunurile imobile

expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru

care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost

începute, foștii proprietari pot cere retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o

nouă declarare de utilitate publică.

În

speță, terenul în litigiu – 500 mp, situat pe raza municipiului Cluj-Napoca,

str.Vlahuță nr.18 A, a fost expropriat prin Decretul nr.196/1963 pentru cauză

de utilitate publică, în scopul construirii unor blocuri de locuințe în

cartierul Grigorescu din municipiul Cluj-Napoca. Urmare acestei exproprieri,

parcela a fost comasată  și transcrisă în C.F. nr.31329, sub  A+ 6 în favoarea

Statului  Român, în administrarea operativă a Consiliului Popular al

Municipiului Cluj-Napoca, drepturi tabulare sub B.1.2. în aceeași carte

funciară – f.7 dosar nr.7901/1996.

Din

raportul de expertiză topografică întocmit de expertul ing. B.I.  rezultă că o

suprafață de 176 mp. din suprafața de 500 mp este amenajată ca loc de joacă

pentru copii, iar diferența de 324 mp este liberă de construcții și se află în

folosința reclamantei S.M., cu destinația de grădină – raport de expertiză

f.35-36 din  dosarul nr.7901/1996.

Existența

titlui de proprietate nr.28859/182/20.06.1996 eliberat de   Comisia Județeană

Cluj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor – f.9 dosar

nr.5133/1997 – evidențiază faptul că numitului D.P.N. i s-a reconstituit

dreptul de proprietate cu privire la terenul în litigiu – 500 mp.

Întrucât

nu s-a procedat la punerea efectivă în  posesie, pe baza titlului de

proprietate menționat, iar beneficiarul constituirii dreptului de proprietate

nu și-a înscris acest drept în cartea funciară, instanțele în mod corect au

reținut că în cauză operează sancțiunea inopozabilității titlului de

proprietate față de reclamantă.

Prin

urmare, de la data exproprierii terenului în litigiu – 500 mp., conform

Decretului nr.169/1963 și până în prezent, pe acesta nu s-au efectuat lucrări

de construcții prevăzute prin  detaliile de sistematizare, iar expropriatorul

nu a formulat o nouă declarație de utilitate publică în termen de 1 an de zile

de la intrarea în vigoare a actului normativ  menționat.

Pentru

aceste considerente, Curtea va reține că motivul de recurs invocat de pârâtul

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca nu se circumscrie motivului de

casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ. și în consecință conform art.312

alin.1 C.proc.civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de Consiliul  Local

al Municipiului Cluj-Napoca, împotriva deciziei civile nr.69 din  22 mai 2002 a

Curții de Apel Cluj.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE       :

Respinge

ca nefondat recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca

împotriva deciziei civile nr.69 din 22  mai 2002 a Curții de Apel Cluj.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 martie 2003.