ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1945/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1945/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 13 aprilie 2000 la
Tribunalul Prahova, reclamanta S.N.P. P. SA București, sucursala Peco Suceava,
a chemat în judecată pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R., SA, Agenția Teritorială Iași,
sucursala PS. Ploiești, sucursala P.Z. Brazi, solicitând ca, prin sentința ce
se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei în culpă la plata sumei de
10.904.032 lei cu titlu de daune și 916.522 lei contravaloarea taxei de timbru.
Tribunalul Prahova, secția comercială și de
contencios administrativ, prin sentința nr. 830, pronunțată la 13 iulie 2000, a
admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Prahova, invocată de
unitatea pârâtă S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iași, prin SC S.M.F. SA,
Agenția Teritorială Iași, și a declinat competența teritorială de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Iași, secția comercială și de contencios
administrativ.
Tribunalul Iași, secția comercială și de contencios
administrativ, prin sentința nr. 567/ E, pronunțată la 5 aprilie 2001, a admis
excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtelor sucursala P.Z.
și sucursala P.S., ambele din cadrul S.N.P. P. SA București, invocată de pârâta
S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iași și, în consecință:
- a respins acțiunea reclamantei împotriva pârâtelor,
sucursala P.S. și sucursala P.Z.;
- a admis acțiunea reclamantei sucursala Peco Suceva
și a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iași, să-i plătească
suma de 10.894.032 lei cu titlu de daune și suma de 946.522 lei cheltuieli de
judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, în
conformitate cu dispozițiile art. 83.3 din Regulamentul de transport C.F.R.,
aprobat prin O.G. nr. 41/1997, în cazul în care mijlocul de transport poartă
urme de violare, se prezumă că marfa a fost sustrasă din vina căii ferate, iar
în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor cuvenite destinatarului, a reținut
că, la produsele petroliere, prețul se formează prin adăugare la prețul de
livrare (al rafinăriei) a accizei, a taxei pe valoarea adăugată și a taxei
pentru fondul special al drumurilor publice.
Împotriva sentinței pronunțată de tribunal, pârâta
S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iași a declarat apel, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, arătând că:
- nu era posibilă sustragerea produselor petroliere
în parcurs, din moment ce vagonul circula pe linie electrificată;
- expeditorul nu a utilizat cel puțin două elemente
de determinare a mărfii preluate spre transport;
- valoarea daunei nu este reală deoarece furnizoarea
nu încasează de la reclamantă T.V.A., accize, taxă drumuri și reclamanta nu a
făcut dovada achitării acestor taxe către bugetul de stat.
Pentru aceste motive, apelanta pârâtă a solicitat
admiterea apelului, desființarea sentinței, întrucât valoarea daunei este de
2.225.247 lei, iar în fond respingerea acțiunii reclamantei.
Prin decizia nr. 390/ A din 8 octombrie 2001, Curtea
de Apel Iași a admis apelul pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala Marfă Iași,
a schimbat, în parte, sentința, obligând pârâta să plătească reclamantei S.N.P.
P., sucursala Peco Suceava, suma de 2.225.247 lei cu titlu de daune, menținând
restul dispozițiilor sentinței apelate și cu obligarea intimatei reclamante să
plătească apelantei 480.261 lei cheltuieli de judecată în apel.
Instanța de apel a reținut că, deși, prețul mărfii,
în speță, al benzinei, se compunea atât din prețul de livrare (al rafinăriei)
cât și din valoarea accizelor, a T.V.A. și taxei de drum, în cauză, reclamanta
nu a probat virarea acestor taxe către bugetul de stat, pentru a putea
beneficia de desdăunarea sa în contradictoriu cu cărăușul.
Împotriva hotărârii instanței de apel, reclamanta, în
termen legal a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie, arătând că instanța a încălcat prevederi cum ar fi: art. 418 și
425 C. com., Regulamentul de transport C.F.R., aprobat prin O.G. nr. 41/1997,
Ordinul nr. 112/ N /1985, Ordinul nr. 13/1995, Reglementările privind
operațiunile de predare-primire a vagoanelor cisternă.
În ce privește cuantumul sumei datorate pentru
cantitatea de marfă lipsă, recurenta a precizat că despăgubirile solicitate
sunt calculate în conformitate cu art. 85.2 din Regulamentul de transport
C.F.R., care stabilește că, în cazul pierderii totale sau parțiale a mărfii,
despăgubirile datorate de cărăușul feroviar se calculează în raport de prețul
curent al mărfii, preț care include taxele legal datorate:
- TVA, conform O.G. nr. 3/1999, care devine exigibilă
la data livrării;
- Accize, conform O.U.G. nr. 82/1997 cu modificările
ulterioare, privind regimul accizelor în vigoare la data de 15 februarie 2000,
astfel, momentul datorării accizelor îl constituie: data efectuării livrării
pentru producția internă;
- Taxe de drum, conform Legii nr. 118/2001 cu
modificările ulterioare, care se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra
prețului cu ridicata, practicat de rafinărie. Acest ultim preț este indicat în
notele de debitare-creditare emise între sucursalele S.N.P. P. SA , fiind
prețul de referință la care se adaugă taxele legale sus menționate, achitate în
întregime la data livrării mărfii.
Pentru motivele arătate, recurenta a solicitat
admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, respingerea apelului
pârâtei și, pe fond, obligarea cărăușului la 10.894.032 lei, cu titlu de daune.
Recursul declarat de reclamantă este fondat.
Analizând actele și lucrările dosarului rezultă că
recurenta-reclamantă a făcut dovada virării la bugetul de stat a T.V.A.,
accize, taxei de drum, corespunzătoare cantității livrate și nu a celei
recepționate.
Astfel, având în vedere că prețul produselor petroliere
se formează prin adăugarea la prețul de livrare (prețul rafinăriei) a accizei,
a taxei pe valoarea adăugată și a taxei pentru fondul special al drumurilor
publice, instanța de apel, reținând răspunderea cărăușului pentru marfa
constatată lipsă pe timpul transportului, în condițiile în care vagonul a sosit
la destinație fără sigiliul predătorului la capacul domei, greșit a diminuat
valoarea daunei constatând că aceasta este de fapt compusă numai din prețul de
livrare al rafinăriei.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să admită
recursul declarat de reclamantă, să modifice decizia atacată în sensul
dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA,
sucursala Peco Suceava, împotriva deciziei nr. 390/ A din 8 octombrie 2001 a
Curții de Apel Iași.
Modifică decizia atacată, în sensul că respinge
apelul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala Iași, împotriva
sentinței nr. 830 din 13 iulie 2000 a Tribunalului Prahova, secția comercială
și de contencios administrativ.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 martie 2003.