ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 10/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 31 iulie 2000, reclamanta

S.N.P. P. SA București, sucursala Peco Suceava, a chemat în judecată pe

pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, Agenția Teritorială Iași, sucursala P.S.

Ploiești, și sucursala P.B. Brazi, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța,

pârâta în culpă să fie obligată la plata sumei de 18.582.996 lei daune și

1.531.640 lei cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1104 din 28

septembrie 2000, Tribunalul Prahova a respins excepția de necompetență

teritorială, a admis în parte acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâta

S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, Agenția Teritorială Iași, la plata sumei de

18.582.999 lei daune și 1.561.640 lei cheltuieli de judecată, respingând

acțiunea față de celelalte pârâte.

Curtea de Apel Prahova, prin decizia

civilă nr. 319 din 19 martie 2001, a respins apelul pârâtei ca nefondat.

Împotriva acestei soluții, pârâta a

declarat recurs, susținând, în esență, excepțiile de necompetență materială și

teritorială ale instanței care a soluționat fondul cauzei, precizând că

valoarea reală a pagubei este de 5.493.494 lei, despăgubirea fiind greșit

calculată de instanțe prin închiderea accizelor, T.V.A. și a taxei de drum.

Recursul este nefondat pentru cele

ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

privind obiectul pricinii și părțile chemate în judecată, rezultă că instanțele

au soluționat corect excepțiile de necompetență materială și teritorială, în

raport cu prevederile art. 5 și 9 C. proc. civ., criticile pârâtei, sub acest

aspect, reiterate prin recursul de față, neputând fi primite.

În ceea ce privește fondul cauzei,

se constată că, prin soluțiile pronunțate, corect s-a făcut aplicațiunea

dispozițiilor Regulamentului de transport pe căile ferate (art. 85.2), aprobat

prin O.G. nr. 41 din 28 august 1997, obligând pe pârâta cărăuș la plata

despăgubirilor, reprezentând marfă lipsă, calculată după factură, la prețul

curent al mărfii, cărăușul având datoria să restituie tariful de transport,

taxele vamale și celelalte sume plătite de client cu ocazia transportului

mărfii pierdute.

Cum, lipsa mărfii pe timpul

transportului este reală, prin întocmirea raportului de eveniment, pentru

cantitatea de marfă lipsă cărăușul răspunde prin plata de daune, calculate la

prețul curent al mărfii în compunerea căruia intră și accizele, T.V.A. și taxa

de timbru, așa cum corect s-a reținut și prin hotărârea atacată.

Aceasta și pentru că, din

dispozițiile Regulamentului de transport C.F.R. pe 1997, nu rezultă alte

modalități de plată a daunei, care ar exonera pe transportator de plata tuturor

elementelor ce compun prețul legal al produselor.

În consecință, având în vedere

dispozițiile art. 304 C. proc. civ., recursul pârâtei se privește ca nefondat

și va fi respins ca atare.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. Marfă SA, Sucursala

Marfă Iași, prin S.M.F. SA - Agenția Teritorială Iași, împotriva deciziei nr.

319 din 19 martie 2001 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios

administrativ și comercial.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 ianuarie 2003.