ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 987/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 987/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
28 mai 2002, reclamantul S.A. a chemat în judecată Baroul de Avocați Brașov și
U.A.R., solicitând anularea deciziei nr. 8821 din 23 februarie 2002, emisă de
Consiliul U.A.R. și a deciziei nr. 64 din 11 octombrie 2001, a baroului și
obligarea pârâților să respecte decizia nr. 1848/2001 a Curții Supreme de
Justiție.
În motivarea cererii, reclamantul a
învederat că a obținut dreptul de a fi primit în avocatură, prin hotărâre
judecătorească irevocabilă, drept care a fost în mod nelegal anulat prin
decizia emisă de Baroul Brașov.
Acest act, confirmat prin decizia
Consiliului U.A.R., a reținut nejustificat că reclamantul nu mai poate solicita
înscrierea în tabloul avocaților, întrucât nu a respectat termenul de 2 luni,
pentru încetarea stării de incompatibilitate.
Prin sentința nr. 67 din 9 iulie
2002, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ,
a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța a reținut că nu pot fi cenzurate pe calea contenciosului
administrativ, reglementat de Legea nr. 29/1990, actele emise de U.A.R., care
nu face parte dintre autoritățile publice administrative.
Împotriva sentinței a declarat
recurs reclamantul S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că
deciziile contestate îndeplinesc cerințele unor acte administrative, care să
poată fi atacate, potrivit Legii nr. 29/1990 și că, de altfel, anterior, actele
emise de pârâți referitoare la refuzul primirii în profesia de avocat, au fost
cenzurate de instanțele judecătorești, prin decizia nr. 1848/2000, Curtea
Supremă de Justiție dispunând anularea lor.
Examinând cauza în raport cu
motivele invocate și având în vedere prevederile art. 304 și ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și
a se dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru
judecarea fondului litigiului.
Astfel, soluția instanței de a
respinge acțiunea, ca inadmisibilă, este greșită.
Atât Baroul de Avocați Brașov, cât
și U.A.R., chiar dacă nu sunt organe administrative, exercită atribuțiuni
administrative, fiind împuternicite a emite acte administrative, acest caracter
avându-l atât decizia nr. 64 din 11 octombrie 2001 a Consiliului baroului, cât
și decizia nr. 8821 din 23 februarie 2002 emisă de Consiliul U.A.R.
Așadar, acțiunea întemeiată pe
dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990, este admisibilă și adresată în mod
corect, instanței de contencios administrativ.
De altfel, în materia exercitării
profesiei de avocat există o reglementare specifică cu privire la efectuarea
procedurii prealabile și la sesizarea instanței de contencios administrativ.
Astfel, conform art. 63 lit. i) din
Legea nr. 51/1995, hotărârile consiliului baroului se atacă la Consiliul
U.A.R., care le poate anula pentru nelegalitate.
Deciziile emise de acest din urmă
organism, asimilat unei autorități publice centrale, pot fi contestate la
instanța de contencios administrativ, conform art. 1 din Legea nr. 29/1990.
Având în vedere cele expuse mai sus,
Curtea va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare, la aceeași
instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S.A.,
împotriva sentinței civile nr. 67/F din 9 iulie 2002 a Curții de Apel Brașov,
secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza spre rejudecare, la aceeași instanță.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 martie 2003.