Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.02.2003
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 784/2003

HOTĂRÂRE
26.02.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 784/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în examinare recursul declarat de S.N.P. „P” SA împotriva deciziei nr.164 din 18 aprilie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională. La apelul nominal s-a prezentat intimata Curtea de Conturi a României reprezentată de consilierul juridic N.D., lipsind recurenta și intimatul C.I. Procedura completă. Consilierul juridic N.D. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr.4 din 16 ianuarie 2002, Colegiul Jurisdicțional Botoșani al Curții de Conturi a admis contestația formulată de C.I. și a dispus anularea deciziei de imputare nr.134/ 13.11.2000 emisă de Sucursala „Peco” Botoșani a S.N.P.

Petrom SA București, pentru suma de 464.777.761 lei. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța Curții de Conturi a reținut nelegalitatea deciziei de imputare. Astfel, pentru perioada cât contestatorul a fost manager al societății nu poate fi angajată răspunderea materială, calea de recuperare a pagubelor fiind acțiunea civilă la instanța de drept comun. Cât privește cea de-a doua perioadă, cât contestatorul a fost director al sucursalei, decizia de imputare trebuia emisă de organul ierarhic superior și nu de actualul conducător al sucursalei. Recursul jurisdicțional declarat de SNP Petrom SA – Sucursala PECO Botoșani a fost respins de Secția Jurisdicțională a Curții de Conturi prin decizia nr.164/ 18.04.2002.

Secția Jurisdicțională a reținut că decizia de imputare apare ca prematur emisă, cât timp nu s-au epuizat toate formele de executare silită a societăților comerciale cărora li s-au livrat produse petroliere, nedecontate, obținându-se titluri executori ori fiind promovate acțiuni împotriva debitorilor. Oricum, unitatea trebuia să urmeze calea prevăzută de art.8 din contractul de management, respectiv introducerea unei acțiuni civile la instanțele de drept comun. De asemenea, întrucât contestatorul a fost numit director al sucursalei de organul ierarhic superior – SNP Petrom SA București – decizia de imputare trebuia emisă de același organ, conform art.107 din Codul muncii. Împotriva deciziei a declarat recurs S.N.P.

„P” SA criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, recurenta a învederat că actualul director al sucursalei, având împuternicire de reprezentare în numele SNP Petrom SA București, în domeniile tehnic, economic, comercial, financiar și juridic, a fost mandatat să emită decizia de imputare contestată care este legală și a fost în mod greșit anulată. Examinând cauza în raport de motivele invocate, Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, Curtea reține că prin decizia contestată, i s-a imputat lui C.I. contravaloarea mărfii livrate și nedecontate, nerecuperată de la 6 societăți comerciale, motivat de faptul că, în calitate de conducător al sucursalei nu a întreprins toate măsurile legale pentru recuperarea creanțelor de la debitori.

Instanțele Curții de Conturi au reținut în mod justificat că în perioada 1994 – 1997, cât contestatorul a exercitat funcția de manager al sucursalei, nu poate fi antrenată răspunderea materială, contractul de management prevăzând că pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale, părțile răspund potrivit legislației civile și comerciale. Ulterior, contestatorul a fost numit prin decizia nr.60/ 24.10.1997 a S.N.P. „P” SA București director al Sucursalei „P” Botoșani, exercitându-și funcția până la 29.10.1999, când prin decizia nr.874/1999 a aceleiași societăți, a fost eliberat din funcție. În aceste împrejurări, decizia de imputare trebuia emisă de S.N.P.

„P” SA , art..107 din Codul muncii prevăzând că în situația când plata despăgubirilor ori restituirea sumelor încasate fără drept urmează a se face de conducătorul unității sau de alte persoane încadrate în muncă de organul ierarhic superior, decizia de imputare se emite de acest organ. În raport de aceste prevederi legal imperative, apare ca fără relevanță împrejurarea că actualul director al sucursalei a primit la numirea în funcție împuternicire de reprezentare în numele societății a intereselor acesteia în domeniul tehnic, economic, financiar, comercial și juridic. Față de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

DECIDE: Respinge recursul declarat de S.N.P. „P” SA împotriva deciziei nr.164 din 18 aprilie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 februarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-02-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 403/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de SNP PETROM SA București-Sucursala PECO Botoșani împotriva deciziei 251 din 30 mai 2002 a Curții de Conturi-Secția Jurisdicțională. La apelul nominal au lipsit recurenta SNP „PETROM” SA București-Su
ÎCCJ 2003-06-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2577/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Directorul sucursalei PECO Botoșani – în baza Referatului nr. 6977/29 octombrie 2001, a emis decizia de imputare nr. 172/29 octombrie 2001, prin care se r
ÎCCJ 2003-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 966/2003
de opozabilitate; - contestatorii, în calitate de membri ai comisiei de recepție au respectat, întru-totul normativele legale privind efectuarea recepției produselor petroliere și întocmirea actelor de constatare în caz de lipsă, astfel că
ÎCCJ 2003-04-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1533/2003
.N.P. Petrom SA, pentru suma de 17.655.008 lei. S-a reținut că au fost aplicate greșit O.U.G. nr. 35/1997, modificată. Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întem
ÎCCJ 2003-01-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 197/2003
s-a aflat și contestatorul F.A. suma de 120.795.465 lei. Prin sentința nr.13/14.03.2001 Colegiul Jurisdicțional Argeș analizând probele administrate, inclusiv expertiza contabilă a reținut că prejudiciul cert este în valoare de numai 18.958
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă