ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 784/2003

S-a luat

în examinare recursul declarat de S.N.P. „P” SA  împotriva deciziei nr.164 din

18 aprilie 2002 a Curții de Conturi – Secția

jurisdicțională.

La

apelul nominal s-a prezentat intimata Curtea de Conturi a României

reprezentată de consilierul juridic N.D., lipsind recurenta   și

intimatul C.I.

Procedura

completă.

Consilierul

juridic N.D. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința nr.4 din 16 ianuarie 2002, Colegiul Jurisdicțional

Botoșani al Curții de Conturi a admis contestația formulată

de C.I. și a dispus anularea deciziei de imputare nr.134/ 13.11.2000

emisă de Sucursala „Peco” Botoșani a S.N.P. Petrom SA București,

pentru suma de 464.777.761 lei.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța Curții de

Conturi a reținut nelegalitatea deciziei de imputare. Astfel, pentru

perioada cât contestatorul a fost manager al societății nu poate fi

angajată răspunderea materială, calea de recuperare a pagubelor

fiind acțiunea civilă la instanța de drept comun.

Cât privește cea de-a doua perioadă, cât contestatorul

a fost director al sucursalei, decizia de imputare trebuia emisă de

organul ierarhic superior și nu de actualul conducător al sucursalei.

Recursul

jurisdicțional declarat de SNP Petrom SA – Sucursala PECO Botoșani  a

fost respins de Secția Jurisdicțională a Curții de Conturi

prin decizia nr.164/ 18.04.2002.

Secția

Jurisdicțională a reținut că decizia de imputare apare ca

prematur emisă, cât timp nu s-au epuizat toate formele de executare silită

a societăților comerciale cărora li s-au livrat produse

petroliere, nedecontate, obținându-se titluri executori ori fiind

promovate acțiuni împotriva debitorilor.

Oricum,

unitatea trebuia să urmeze calea prevăzută de art.8 din

contractul de management, respectiv introducerea unei acțiuni civile la

instanțele de drept comun.

De

asemenea, întrucât contestatorul a fost numit director al sucursalei de organul

ierarhic superior – SNP Petrom SA București – decizia de imputare trebuia

emisă de același organ, conform art.107 din Codul muncii.

Împotriva deciziei a declarat recurs S.N.P. „P” SA  criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, recurenta a învederat că actualul

director al sucursalei, având împuternicire de reprezentare în numele SNP Petrom

SA București, în domeniile tehnic, economic, comercial, financiar și

juridic, a fost mandatat să emită decizia de imputare contestată

care este legală și a fost în mod greșit anulată.

Examinând cauza în raport de motivele invocate,

Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca

atare.

Astfel, Curtea reține că prin decizia

contestată, i s-a imputat lui C.I. contravaloarea mărfii livrate

și nedecontate, nerecuperată de la 6 societăți comerciale,

motivat de faptul că, în calitate de conducător al sucursalei nu a

întreprins toate măsurile legale pentru recuperarea creanțelor de la

debitori.

Instanțele Curții de Conturi au

reținut în mod justificat că în perioada 1994 – 1997, cât

contestatorul a exercitat funcția de manager al sucursalei, nu poate fi

antrenată răspunderea materială, contractul de management

prevăzând că pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare

a obligațiilor contractuale, părțile răspund potrivit

legislației civile și comerciale.

Ulterior, contestatorul a fost numit prin decizia

nr.60/ 24.10.1997 a S.N.P. „P” SA  București director al Sucursalei „P”

Botoșani, exercitându-și funcția până la 29.10.1999,

când prin decizia nr.874/1999 a aceleiași societăți,   a fost

eliberat din funcție.

În aceste împrejurări, decizia de imputare

trebuia emisă de S.N.P. „P” SA  , art..107 din Codul muncii prevăzând

că în situația când plata despăgubirilor ori restituirea sumelor

încasate fără drept urmează a se face de conducătorul

unității sau de alte persoane încadrate în muncă de organul

ierarhic superior, decizia de imputare se emite de acest organ.

În raport de aceste prevederi legal imperative,

apare ca fără relevanță împrejurarea că actualul

director al sucursalei a primit la numirea în funcție împuternicire de

reprezentare în numele societății a intereselor acesteia în domeniul

tehnic, economic, financiar, comercial și juridic.

Față de cele expuse mai sus, Curtea va

respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de S.N.P. „P” SA  împotriva deciziei nr.164 din 18 aprilie

2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională, ca

nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 26 februarie 2003.