ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1102/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din data de 9 ianuarie
2001, pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul București, secția
comercială, a fost admisă cererea reclamantei SC D.P.C. SRL cu sediul în
București împotriva pârâtei SC S.P. SRL cu sediul în București, în sensul că a
dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile ale pârâtei,
până la concurența sumei de 92.682.977 lei, cu obligarea pârâtei la plata sumei
de 78.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut că reclamanta-creditoare are o creanță față de pârâtă, care este
constatată prin sentința civilă nr. 7293 din 13 noiembrie 2000 a Tribunalului București,
secția comercială, creanță ajunsă la termen, fiind astfel îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 594 C. proc. civ. și art. 907 C. com. În temeiul acestor dispoziții
legale, s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător, prin intermediul executorilor
judecătorești, conform art. 599 C. proc. civ., asupra bunurilor mobile ale
pârâtei-debitoare, până la concurența sumei de 92.682.977 lei.
Curtea de Apel București, secția a
VI-a comercială, prin decizia civilă nr. 840 din 28 mai 2001 a respins, ca
nefondat, apelul declarat de SC S.P. SRL cu sediul în București, împotriva
încheierii din Camera de Consiliu, de la 9 octombrie 2001, a Tribunalului
București, secția comercială.
Pentru a decide astfel, instanța de
apel a stabilit că, potrivit art. 591 C. proc. civ., creditorul care nu are
titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată printr-un act scris și
este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra
bunurilor mobile și imobile, dacă dovedește că a intentat acțiune. În consecință,
în mod corect, s-a apreciat că instanța de fond a considerat întrunite condițiile
impuse de textele legale amintite, precum și cele prevăzute de art. 907 și 908,
dispunând instituirea sechestrului asigurător.
Împotriva deciziei nr. 840 din 28
mai 2001, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a
promovat recurs pârâta SC S.P. S.R.L. București, care a criticat, pentru
nelegalitate și netemeinicie, hotărârea instanței de apel, sub aspectul că
facturile care au făcut obiectul litigiului dintre părți au fost plătite
integral, invocând, în acest sens, dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc.
civ.
Curtea, analizând probele
administrate în cauză, în raport cu cererea de recurs motivată și formulată de
pârâta SC S.P. SRL cu sediul în București, constată că aceste critici sunt
fondate, pentru următoarele considerente.
Instanțele judecătorești anterioare
au reținut o situație de fapt și de drept determinată, în esență, de existența
sentinței civile nr. 7293 din 12 noiembrie 2000, pronunțată de Tribunalul
București, secția comercială, prin care pârâta SC S.P. SRL a fost obligată la
plata sumei totale de 92.682.971 lei către reclamanta SC D.P.C. SRL, sumă care
reprezenta contravaloare marfă livrată și parțial achitată, precum și reactualizarea
debitului, conform ratei inflației.
Această situație de fapt și de drept
a fost schimbată în totalitate, în sensul că, prin decizia civilă nr. 38/A din 11
februarie 2002, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, a fost admis apelul declarat de apelanta SC S.P. SRL împotriva sentinței
civile nr. 7293 din 13 noiembrie 2000 a Tribunalului București, secția comercială,
în contradictoriu cu SC D.P.C. SRL, a fost schimbată în tot sentința apelată și,
pe fond, respinsă, ca nefondată, acțiunea reclamantei SC D.P.C. SRL.
Raportat la acest context juridic
nou și dând eficiență juridică maximă actelor administrate în faza procesuală a
recursului, urmează a admite recursul declarat de pârâta SC S.P. SRL cu sediul
în București, împotriva deciziei civile 840 din 28 mai 2001, pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, pe care o modifică, în
sensul că admite apelul declarat de pârâtă împotriva încheierii dată în Camera
de Consiliu la data de 9 ianuarie 2001 de Tribunalul București, secția
comercială, în dosarul nr. 10751 din 2000, pe care o schimbă în tot, în sensul
că respinge cererea reclamantei SC D.P.C. SRL București ca nefondată în
privința înființării sechestrului asigurător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 21 februarie 2003.