ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3616/2003

Ședința de la 23 septembrie

2003

Asupra

conflictului negativ de competență:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin acțiunea înregistrată la data de 9 aprilie

2001 reclamantul D.V. a solicitat instanței obligarea pârâților R.M. și S.C. R.I.I.

SRL la plata în solidar a  sumei de 29.600 dolari SUA reprezentând împrumut

nerestituit plus cheltuieli de judecată.

La termenul din 6 iunie 2001 reclamantul a

formulat și o cerere de instituire a  unui sechestru asigurător asupra

bunurilor mobile și imobile aparținând pârâților precum și a depozitelor

bancare ale acestora.

Tribunalul București, secția a III-a, prin

sentința civilă nr. 634 din 6 iunie 2001 a respins ca neîntemeiată cererea de

instituire a sechestrului asigurător.

A admis acțiune reclamanților și a obligat pe

pârâți în solidar la plata sumei de 29.600 USD sau echivalentul în lei la data

plății și la 55.950.000 lei cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 616 din 12 decembrie

2001 Curtea de Apel București, secția a IV-a, a admis apelurile formulate de

către pârâți și a schimbat în  parte hotărârea pronunțată de către instanța de

fond în sensul că a admis în parte acțiunea numai față de pârâta S.C. R.I.

obligând-o pe aceasta la plata sumei de 29.600 USD sau echivalentul în lei plus

55.906.000 lei cheltuieli de judecată.

Prin aceeași decizie a fost respins ca nefondat

apelul reclamantului și a fost disjunsă „cererea reclamantului pe care acesta o

califică recurs cu privire la instituirea sechestrului” și a „trimis cererea de

recurs la Tribunal spre competentă judecată”.

Recursul declarat de către reclamant împotriva

acestei decizii a instanței de apel a fost admis și prin decizia nr. 3478 din

15 octombrie 2002 Curtea Supremă de Justiție a casat în parte hotărârea

recurată în sensul că au fost respinse apelurile formulate de către pârâți și

au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.

În această situație ceea ce a rămas de rezolvat

în cauză este recursul formulat de către reclamant privind modul de soluționare

a cererii de instituire a unui sechestru asigurător.

În acest sens urmează a reține că prin decizia

pronunțată de către instanța de apel  rezolvarea acestei cereri de recurs a

fost disjunsă și trimisă la instanța de fond – tribunalul – pentru competentă

soluționare.

Tribunalul București, secția a III-a, primind

cauza în urma disjungerii dispusă prin  hotărârea mai înainte menționată, prin

decizia civilă nr. 558 R din 12 mai 2003 și-a declinat competența de

soluționare a recursului în  favoarea Curții de Apel București și constatând

ivirea unui conflict negativ de competență a trimis cauza la Curtea Supremă de

Justiție pentru rezolvarea acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a

reținut că soluționarea recursului formulat de către reclamant împotriva

modului de soluționare a cererii de instituire a sechestrului pronunțată de

tribunal în primă instanță, conform dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b)

raportat la dispozițiile art. 2 pct. 3 și art. 3 pct. 3 teza II C. proc. civ.,

este de competența de soluționare a Curții de Apel București.

Cu privire la conflictul negativ de competență

urmează a reține că Tribunalul București, secția a III-a, prin sentința civilă

nr. 634 din 6 iunie 2001 a respins ca neîntemeiată cererea de instituire a unui

sechestru asigurător asupra bunurilor.

De menționat că prin aceeași hotărâre instanța

s-a pronunțat și cu privire la cererea  reclamanților de restituire a

împrumutului acordat pârâților.

În conformitate cu prevederile art. 282

1

C. proc. civ. hotărârile pronunțate în legătură cu luarea măsurilor

asiguratorii, nu sunt supuse apelului, calea de atac împotriva acestor hotărâri

fiind deci recursul.

În conformitate cu prevederile art. 3 pct. 3 C.

proc. civ., curtea de apel are competența de soluționare a recursurilor

declarate împotriva hotărârilor pronunțate în prima instanță de tribunale,

care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului; în consecință întrucât în cazul

în speță aceasta este situația, urmează a stabili competența de soluționare  a

recursului în favoarea  Curții de Apel București, în baza art. 22 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe D.V., R.M. și S.C. R.I.I. SRL în favoarea Curții de Apel

București, căreia i se trimite dosarul.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2003.