ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 256/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 256/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 19 aprilie 1999, reclamantul C.T.D. a chemat în judecată pe pârâtele SC P.I. SRL, I.P. și C.B.C. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligate la plata sumei de 10.000 dolari S.U.A., respectiv a sumei de 187.940.000 lei, precum și a sumei de 362.060.000 lei, cu titlu de actualizare a debitului, plus cheltuieli de judecată. Tribunalul București, prin sentința civilă nr. 1075 din 21 februarie 2000, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor I.P. și C.B.C., respingând acțiunea față de acestea, a admis, astfel cum a fost modificată, acțiunea reclamantei și a obligat pe pârâta SC P.I.
SRL la plata sumei de 187.940.000 lei (contravaloarea a 10.000 dolari S.U.A.) și suma de 362.060.000 lei, cu titlu de actualizare a debitului, plus suma de 22.145.000 lei cheltuieli de judecată. Apelul declarat de reclamantă, împotriva acestei hotărâri, a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel București, secția comercială, prin decizia civilă nr. 2939 din 19 octombrie 2000. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat, reclamantul C.T.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, că instanțele au interpretat greșit clauzele contractului, considerând că există doar două părți și că s-au aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 31/1990, care nu erau în vigoare la data încheierii contractului, astfel că instanțele trebuiau să rețină că cele două pârâte au calitate procesuală pasivă și răspundere, conform art. 998 – 999 C. civ.
Prin decizia nr. 3460 din 22 mai 2001, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamant. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare recurentul C.T.D., în temeiul art. 318 C. proc. civ., susținând, în esență, că instanța de recurs a omis să cerceteze motivul al doilea de recurs, din care rezultă că prejudiciul se datorează culpei pârâtelor și că, în mod greșit, s-a reținut de către instanțe lipsa calității procesuale pasive, cu toate acestea au semnat contractul de asociere în participațiune, în calitate de părți, în nume propriu și nu ca reprezentante ale societății. În consecință, contestatorul solicită admiterea contestației, respingerea excepției procesuale pasive invocate de cele două pârâte și obligarea acestora la restituirea sumei datorate, cât și la respingerea prejudiciului.
Contestația este inadmisibilă pentru următoarele motive: Potrivit art. 318 C. proc. civ., „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis, din greșeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare. Din examinarea dosarului de recurs, prin prisma criticilor formulate de contestatar și a dispozițiilor legale incidente cauzei, rezultă că, în mod judicios, printr-o corectă și integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, în raport cu motivele de recurs, care au fost analizate în totalitate, s-a reținut că, în cauză, nu se poate antrena răspunderea solidară a celor două persoane fizice cu societatea pârâtă.
Așa fiind, dispozițiile art. 318 C. proc. civ., invocate de contestator, nu sunt aplicabile în cauză, deoarece nu s-a făcut nici o dovadă în sensul că dezlegarea dată pricinii în recurs este rezultatul unei greșeli materiale ori n-au fost examinate toate motivele de casare ale deciziei atacate. Este de reținut că, prin prezenta contestație în anulare, se fac din nou critici de fond, ceea ce este inadmisibil, pentru că s-ar ajunge, pe această cale, la rejudecarea recursului. Curtea,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de C.T.D., împotriva deciziei nr. 3460 din 22 mai 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.