ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1722/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel Suceava sub nr. 2403 din 18 mai 2000, reclamanta SC C. SA Suceava a chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a județului Suceava, solicitând anularea deciziei nr. 701/2000 și a procesului-verbal nr. 1593 din 7 decembrie 1999. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin actul de control financiar și prin hotărârile date de organele abilitate de Legea nr. 105/1997, nu au fost corect analizate datoriile angajate de societate, la data de 18 iunie 1995, când a intrat în vigoare Legea nr. 55/1995, datorii înregistrate în evidența contabilă curentă, întocmită potrivit legii și reflectată în documentația care a stat la baza acordării de către F.P.S,.

a facilităților prevăzute de art. 8 din Legea nr. 55/1995, avizată favorabil de către organele financiare. Reclamanta a mai arătat că s-a privatizat prin metoda M.E.B.O., în decembrie 1993, prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni nr. 243 din 23 decembrie 1993, încheiat cu F.P.S., iar din valoarea ratelor rămase și achitate după intrarea în vigoare a Legii nr. 55/1995 s-au restituit 10.800.000 lei cu Ordinul de Plată nr. 5528 din 7 august 1996 și respectiv, 61.817.111 lei cu Ordinul de Plată nr. 5570 din 8 iulie 1997, cu obligația utilizării lor pentru stingerea datoriilor înregistrate în contabilitate la data intrării în vigoare a legii (art. 8), obligație respectată în totalitate, prin întocmirea documentației cerută de H.G.

nr. 100 /1996 și art. 8 din Legea nr. 55/1995 din Anexa 1 pct. 1 cap. Împrumuturi și datorii asimilate, prevăzute în analitic, rezultând credite bancare evidențiate în contul 512, la data de 18 iunie 1995, fiind de 301.713.000 lei, iar la data solicitării primei restituiri (30 iunie 1996) era de 279.478.000 lei. La 12 iunie 1997, data celei de a II-a restituiri, suma era de 216.358.000 lei, pe Anexa 1 a documentației întocmită de Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a județului Suceava, existând avizul favorabil pentru datoriile înregistrate în contabilitate, la data de 16 iunie 1995, privind sumele alocate cu titlu gratuit, aviz în baza căruia, F.P.S.

a dispus, în cunoștință de cauză, restituirea sumei de 72.617.111 lei, în scopul achitării acelor datorii, printre care și a celor înscrise în contul 512. Referitor la plățile repetate s-a menționat că restituirea și angajarea repetată de plăți la furnizori, din contul creditului de lucru nu înseamnă nici lichidarea datoriei la un moment dat, nici angajarea altei datorii distincte, ci asigurarea funcționării liniei de credit care, la data de 18 iunie 1995, când a intrat în vigoare Legea nr. 55/1995, figura ca o datorie certă și reală, evidențiată în contul 512, reprezentând soldul creditor al contului, exigibilă prin natura ei în momentul oricărei restituiri, în sumă totală de 301.713.000 lei.

Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 46 din 11 aprilie 2001, a admis acțiunea introdusă de SC C. SA Suceava, împotriva Ministerului Finanțelor Publice și Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a județului Suceava. A desființat decizia nr. 701 din 26 aprilie 2000 a Ministerului Finanțelor Publice, Dispoziția nr. 10 din 2 martie 2000 a Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a județului Suceava, precum și hotărârea nr. 11/2000 a Direcției Controlului Financiar Fiscal Suceava. A anulat procesul-verbal de control din 7 decembrie 1999, încheiat de Direcția Controlului Financiar Fiscal Suceava.

Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen recurs, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava, în nume propriu și în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că, deși din documentele aflate în dosarul cauzei rezultă că suma de 72.617.111 lei a fost utilizată pentru rambursarea creditelor al căror termen de rambursare nu poate fi localizat la data de 18 iunie 1995, instanța a apreciat nelegal că societatea ar fi respectat destinația legală a sumelor. Examinând sentința atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

B.C.R. sucursala județeană Suceava, a comunicat cu adresa nr. 318 din 8 ianuarie 2001, la solicitarea instanței de fond, relații în legătură cu sumele încasate de la F.P.S., în baza Legii nr. 55/1995, de SC C. SA Suceava și achitate de aceasta la B.C.R., sucursala județeană Suceava, în vederea rambursării creditelor acordate.

Din acest înscris rezultă că: - la data intrării în vigoare a Legii nr. 55/1995, respectiv la 18 iunie 1995, reclamanta beneficia de o linie de credit în cuantum de 300.000.000 lei, din care la data de 19 iunie 1995, utilizase suma de 296.234.804 lei; - la data de 10 august 1996, reclamanta avea un credit acordat de 400.000.000 lei, din care la 12 august 1996, angajase suma de 372.441.719 lei, iar la data de 10 iulie 1997, beneficia de un credit de 500.000.000 lei, din care utilizase suma de 476.169.582 lei; - cu Ordinul de Plată nr. 885 din 16 august 1996, reclamanta a rambursat băncii, suma de 10.800.000 lei din creditele acordate, iar cu Ordinul de Plată nr. 637 din 10 iulie 1997 a rambursat suma de 61.017.111 lei.

În raport cu cele de mai sus, motivul de recurs cu privire la nerespectarea de către reclamantă a destinației prevăzută de lege, a sumelor acordate de F.P.S., conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 55/1995 și Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 100/1996, situație în care suma de 72.617.111 lei încasată de reclamantă cu titlu gratuit ar fi datorată bugetului de stat, nu poate să fie primit, fiind în evidentă contradicție cu datele comunicate de B.C.R. sucursala județeană Suceava, în legătură cu rambursarea sumei. Așa fiind, recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava, în nume propriu și în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, este nefondat și urmează a fi respins ca atare, instanța făcând o apreciere corectă a probelor administrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Suceava, în nume propriu și în calitatea de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 46 din 11 aprilie 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2003.