ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 658/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și înregistrată sub nr. 301/F/CA/2002 din 19 martie 2002, reclamantul S.I. a chemat în judecată Consiliul U.A.R. și a solicitat ca în contradictoriu cu acest pârât, să se dispună anularea deciziei nr. 8523 din 15 decembrie 2001, obligarea pârâtului să emită o nouă decizie, prin care să fie primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, precum și obligarea aceluiași pârât, la 250.000.000 lei, cu titlu de daune morale și cheltuieli de judecată.

A susținut reclamantul că deși întrunește condițiile legale, cererea sa a primit aviz negativ din partea Baroului de Avocați Brașov, aviz care a stat la baza respingerii de către Consiliul U.A.R., a cererii sale, prin decizia nr. 8523 din 15 decembrie 2001. În cauză, Baroul Brașov a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul U.A.R., actele emise de U.A.R. nu pot fi atacate, potrivit procedurii instituite prin Legea nr. 29/1990, iar Consiliul Uniunii nu are calitate procesuală. Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 46/F din 14 mai 2002, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Consiliul U.A.R.

A admis cererea de intervenție, a respins acțiunea reclamantului. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că cererea de intervenție este întemeiată, conform art. 49 alin. (3) C. proc. civ., iar în ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii, a motivat că U.A.R. fiind o uniune cu caracter profesional, deciziile sale nu se impun prin atribute specifice puterii administrative, că în acest fel, calea de urmat nu este aceea prevăzută de Legea nr. 29/1990, ci o acțiune de drept comun la instanța competentă. Concluzionând că astfel acțiunea este inadmisibilă și susținând aceiași construcție a motivării, a reținut și lipsa calității procesuale pasive a Consiliului U.A.R. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul care a criticat soluția, în sensul că în mod greșit a fost admisă cererea de intervenție a Baroului Brașov, dar și pentru că în mod nelegal s-a apreciat ca inadmisibilă, acțiunea, actele emise de U.A.R.

putând fi atacate după procedura Legii contenciosului administrativ, după cum a apreciat ca fiind greșită, soluția, și în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Consiliului U.A.R. Analizând recursul sub aspectul criticilor formulate și raportat la prevederile art. 304 C. proc. civ., instanța constată că acesta este întemeiat, pentru considerentele ce se vor expune: În înțelesul prevederilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, Legea contenciosului administrativ, actele administrative pot fi nu numai actele efectuate de organele administrative de stat, ci și actele juridice efectuate de autoritățile ce au calitatea de organe administrative și care sunt învestite prin lege să îndeplinească funcțiuni administrative, funcțiuni în cadrul cărora îndeplinesc și adoptă acte juridice.

Esențial pentru a constata că un act este administrativ în sensul Legii nr. 29/1990, este nu numai ca actul să fie emis sau adoptat de la un organ al statului, ci de un organ de autoritate administrativă, mai exact de la o organizare cuprinsă în sistemul de structuri, stabilit pentru îndeplinirea nevoilor sociale și funcționare în acest scop, a serviciilor publice, de asemenea manieră, încât printr-o oganizare cît mai calificată, să fie satisfăcute aceste cerințe și să se poată interveni, atunci când se impune cu măsuri pentru realizarea ordinii de drept, pentru menținerea stării de legalitate, în cadrul competențelor de strictă aplicare stabilite prin lege. Sub aspectul celor expuse, U.A.R., formă organizatorică cu competențe și structură stabilite prin lege, privind desfășurarea activității de avocatură, este cuprinsă și face parte din autoritățile administrative, iar actele Uniunii sunt acte administrative.

Față de considerentele expuse, se constată că instanța de fond a soluționat greșit excepția de inadmisibilitate a acțiunii formulate de recurentul-reclamant, iar pe cale de consecință, Curtea va admite recursul, se va casa sentința recurată cu nr. 46/F/2002 și în temeiul art. 313 C. proc. civ., va trimite cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță, care va analiza celelalte motive de recurs, ce pot fi invocate de părți, ca apărări, urmând a fi introdusă în cauză, U.A.R.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de S.I., împotriva sentinței nr. 46/F din 14 mai 2002, a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.