ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1983/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S.C. „R.” S.A. Tulcea împotriva deciziei nr.6/C din 15 ianuarie 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția Civilă. La apelul nominal au lipsit recurenta-reclamantă, precum și intimata-pârâtă H.A.M.. Procedura completă. Se referă că, deși legal citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestei obligații. C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.61 din 1.02.2001 a Tribunalului Tulcea a fost respinsă ca nefondată acțiunea introdusă de S.C. „R.” S.A.

împotriva pârâtei H.A.M., având ca obiect obligarea acesteia la plata echivalentului îmbunătățirilor și lucrărilor de reparații și întreținere efectuate asupra imobilului, proprietatea pârâtei, situat în municipiul Tulcea str.7 Noiembrie nr.1, evaluate provizoriu la suma de 200.000.000 lei, precum și recunoașterea dreptului de retenție asupra imobilului menționat până la plata despăgubirilor integrale. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că dreptul de proprietate al pârâtei asupra imobilului în litigiu a fost recunoscut prin sentința civilă nr.4578/1997 a Judecătoriei Călărași și că din 1987 acest imobil a fost deținut de reclamantă, fiind preluat de la I.J.G.C.L. Tulcea. De la data menționată, imobilul a fost folosit ca sediu de firmă și garaj, la parter dîndu-se destinație comercială prin amenajarea de depozit, magazin, bar, toate aflate în administrarea reclamantei sau închiriate altei societăți comerciale.

Întrucât spațiul a fost folosit cu această destinație, este firesc să se facă unele lucrări de amenajare, modernizare, toate fiind incluse potrivit probelor administrate și în raport de opinia expertului Mohonea în categoria lucrărilor de reparații curente și înteținere, care nu cad în sarcina proprietarului. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri, a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.6 din 5.01.2002 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă, reținându-se și că acțiunea a fost greșit îndreptată împotriva pârâtei, în loc de persoana care a preluat abuziv imobilul și care i-a schimbat destinația. Împotriva acestei hotărâri, S.C. „R.” Tulcea S.A., a declarat recursul de față, criticând-o ca nelegală și netemeinică în condițiile art.304 pct.10 C. proc.civ., subliniind că a fost dată cu nesocotirea prevederilor art.991 C.civ.

și că admițând cererea de efectuare a expertizei instanța de apel a apreciat că sunt justificate pretențiile derivând din efectuarea unor reparații necesare și ca atare acțiunea trebuia admisă. Atât pentru primul termen de judectă, cât și pentru cel de astăzi recurenta a fost citată cu mențiunea timbrării recursului cu suma de 9.420.993 lei, în raport de valoarea pretențiilor formulate și depunerii timbrului judiciar. Dispoziția luată este în acord cu prevederile art.1 din Legea nr.146/1997 cu modificările ulterioare, privind taxele judiciare de timbru, potrivit căreia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de această lege, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, cum este cazul în speță, textul următor, art.2 indicând cuantumul taxei de timbru datorate, în ordinea crescătoare a valorilor menționate.

Potrivit art.11 (1) din aceeași lege cererile pentru exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa de timbru datorată la suma contestată. Potrivit art.20 (1) din aceeași lege, taxele de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată fiind sancționată cu anularea acțiunii sau cererii potrivit al.3 al aceluiași text. Întrucât recurenta nu a dat curs obligației de plată a taxei de timbru al cărei cuantum este necontestat și asupra căruia a fost încunoștiințată, urmează a se face în cauză aplicațiunea textului menționat și a se anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamanta S.C. „R.” S.A. Tulcea împotriva deciziei nr.6/C/15 ianuarie 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția Civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2003.