ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 609/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea

de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 245

din 2 iulie 2003, a admis acțiunea reclamantului T.Ș., a anulat hotărârea nr. 2584

din 7 aprilie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii Alba și a obligat pârâta

să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului  calitatea de

beneficiar al prevederilor Legii nr. 309/2002, pentru perioada 9 iunie 1951 – 3

martie 1954.

S-a

reținut că, potrivit livretului militar, în perioada 9 iunie 1951 – 3 martie

1953, reclamantul a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă aparținând

Direcției Generale a Serviciului Muncii, astfel că beneficiază de prevederile

Legii nr. 309/2002.

Împotriva

sentinței a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Alba, susținând, în esență,

că  detașamentul de muncă CSRC, menționat în livretul militar, nu figurează în

Tabelul cu evidența detașamentelor și unităților de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, pentru ca reclamantul să beneficieze de

prevederile Legii nr. 309/2002, cum greșit a apreciat prima instanță.

Recursul

este fondat, pentru următoarele:

În

adevăr, din livretul militar al reclamantului, rezultă că, în perioada 5 iunie

1951 – 3 martie 1954, acesta a efectuat stagiul militar în detașamentele de

muncă CSRC.

Or, în

raport de aceste date, potrivit cărora reclamantul a  satisfăcut stagiul

militar în detașamente de muncă, era necesar să se dispună completarea

probatoriului, chiar cu referire la adresa nr. 2784 din 15 iulie 2003, invocată

de recurentă, pentru a se stabili, în mod cert, dacă detașamentele C.S.R.C. au

făcut sau nu parte  din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Omițând

să procedeze în acest sens, prima instanță a nesocotit dispozițiile art.129

pct. (5) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorii au îndatorirea să stăruie,

prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea

adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a

legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea

ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile

se împotrivesc.

Așadar,

soluția adoptată de prima instanță este nelegală și netemeinică, iar recursul

fondat, urmând să fie admis, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare.

Cu

ocazia rejudecării, urmează ca prima instanță să completeze probatoriul, în

sensul mai sus arătat, solicitând în acest scop relații de la U.M. 02405

Pitești (Arhiva M.Ap.N).

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Alba împotriva sentinței civile

nr. 245 din 2 iulie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de

contencios administrativ.

Casează

sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Pronunțată,

în ședința publică, astăzi  12 februarie 2004.