ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3849/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată de reclamanții I.I. și I.T., împotriva pârâtelor Primăria Dumbrăvița și Prefectura Timiș, s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtele să fie obligate să le recunoască dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 850 m 2 aferent casei de locuit și anexelor gospodărești în conformitate cu cerințele art. 22 și art. 35 din Legea nr. 18/1991 legea fondului funciar. Prin sentința civilă nr. 894 din 27 septembrie 2002 Tribunalul Timiș a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, cu motivarea că potrivit art. 1 pct. 1 din C. proc. civ., judecătoriile au plenitudine de competență, iar dispozițiile Legii nr. 18/1991 nu au stabilit în mod expres o competență derogatorie de la dreptul comun.

Prin sentința civilă nr. 2832 din 26 august 2003, Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, constatând conflictul negativ de competență făcându-se aplicarea prevederilor art. 20-22 C. proc. civ., și a sesizat Curtea de Apel Timișoara pentru pronunțarea unui regulator de competență. Curtea de Apel Timișoara, prin sentința civilă nr. 19/15 aprilie 2003, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 18/1991, terenurile aferente casei de locuit rămân în proprietatea titularului dreptului de proprietate asupra construcției, fiind atribuite acestuia, conf.

art. 35 din același act normativ printr-un ordin eliberat de Prefect. Că pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor categorii de terenuri este necesară întocmirea documentației în vederea eliberării unui act administrativ din categoria celor prevăzute de art. 1-3 din Legea nr. 29/1991. Împotriva sentinței civile pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, a declarat recurs Prefectura Județului Timiș, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece: - În conformitate cu prevederile art. 54 alin. (1) și (2) din Legea nr. 18/1991 republicată, plângerile îndreptate împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului și propunerile de atribuire a terenului se soluționează în primă instanță de judecătoria pe a cărei rază teritorială este situat terenul, în speță de Judecătoria Timișoara.

Recursul este fondat. Potrivit art. 54 alin. (1) și (2) din Legea nr. 18/1991 republicată, plângerile îndreptate împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului se soluționează în primă instanță de judecătoria pe a cărei rază teritorială este situat terenul, care în speță este Judecătoria Timișoara. Așa fiind, se va admite recursul declarat de Prefectura Județului Timiș, împotriva sentinței civile nr. 19/15 aprilie 2003 a Curții de Apel Timișoara, ce va fi casată și se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta Prefectura Județului Timiș împotriva sentinței nr. 19 din 15 aprilie 2003 a Curții de Apel Timișoara, pe care o casează. Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2003.