ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9408/2005

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul S.H.R. a adresat Tribunalului Timiș o cerere de chemare în judecată și a solicitat obligarea Primăriei Timișoara să emită dispozițiile de soluționare a notificării depuse în baza Legii nr. 10/2001 prin care solicită restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru „imobilele constând în două case și curte situate în Timișoara, înscrise în C.F. Timișoara, nr. top 5492, 5493. Ca temei de drept au fost invocate prevederile art. 23 din Legea nr. 10/2001. Tribunalul Timiș, prin sentința civilă nr. 21 din 15 ianuarie 2004 a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

Instanța a apreciat că în speță este vorba de o obligație de a face, competența revenind Judecătoriei potrivit art. 1 C. proc. civ. Judecătoria Timișoara, prin sentința civilă nr. 5313 din 9 iunie 2004 a admis în parte acțiunea reclamantului și a dispus obligarea pârâtei Primăria municipiului Timișoara să procedeze la soluționarea notificării reclamantului în baza Legii nr. 10/2001 ce constituie obiectul dosarului nr. 1096/2001 la Primăria municipiului Timișoara, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001. Celelalte capete ale acțiunii au fost respinse. Apelul declarat de Primăria Timișoara a fost respins de Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr. 2597 din 22 noiembrie 2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Timișoara invocând motive de fond ce conduc, în opinia recurentului, la respingerea acțiunii reclamantului.

Această instanță a examinat din oficiu în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ. un motiv de recurs de ordine publică privind competența materială a instanței de a soluționa pe fond acțiunea reclamantului. Din cuprinsul acțiunii rezultă că reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, art. 23. Conform art. 24 alin. (8) din legea citată competența de soluționare a unor asemenea litigii revine secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare. În speță, Tribunalul Timiș avea competența, de primă instanță, să soluționeze acțiunea reclamantului și nu Judecătoria Timișoara. Așa fiind se va admite recursul, se va casa decizia Curții de Apel Timișoara precum și sentința Judecătoriei Timișoara și cea a Tribunalului Timiș și se va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Timiș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Timișoara împotriva deciziei nr. 2597 din 22 noiembrie 2004 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Casează decizia atacată, precum și sentințele civile nr. 5513 din 9 iunie 2004 a Judecătoriei Timișoara nr. 21 din 15 ianuarie 2004 a Tribunalului Timiș și trimite cauza spre competentă soluționare, Tribunalului Timiș. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2005.