ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2512/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin notificarea nr. 625 din 3

august 2001, D.D. a solicitat Primăriei municipiului Timișoara, în calitate de

moștenitor al autoarei M.M., acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea

nr. 10/2001, pentru imobilul, casă și teren în suprafață de 364 mp, situat în

Timișoara .

Întrucât unitatea deținătoare nu s-a

conformat dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în redactarea

anterioară republicării, urmare modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005, prin

acțiunea formulată 9 ianuarie 2004, reclamantul D.D. a solicitat, în

contradictoriu cu Primăria municipiului Timișoara și Primarul municipiului

Timișoara, obligarea pârâților de a emite actul administrativ de autoritate,

dispoziția, privind restituirea în natură a imobilului în legătură cu care s-a

formulat notificarea, precum și la plata unor daune cominatorii de 1.000.000

lei pentru fiecare zi de întârziere.

Investit cu soluționarea litigiului,

Tribunalul Timiș, secția civilă, prin sentința nr. 198/P.I. din 18 februarie

2004, a respins acțiunea, cu motivarea că procedura administrativ prealabilă,

prevăzută de lege, nu s-a finalizat din culpa reclamantului care, deși

înștiințat, nu a depus actele doveditoare prevăzute de lege.

Apelul reclamantului a fost admis de

Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, care, prin decizia nr. 1396 din 16

iunie 2004, a schimbat în parte sentința și admițând acțiunea în parte a

obligat pârâtul Primarul municipiului Timișoara să soluționeze notificarea

formulată de reclamant privind restituirea apartamentului nr. 4 din imobilul

înscris în C.F. Timișoara și a terenului în suprafață de 375 mp, înscris în C.F.

Timișoara.

A menținut dispoziția privind

respingerea cererii de obligare a pârâților la plata daunelor cominatorii.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de control judiciar a reținut în esență că reclamantul a făcut dovada

depunerii actelor doveditoare, în susținerea cererii formulată pe calea

notificării, situație în care pârâtul trebuia să se pronunțe asupra acesteia.

În cauză, a declarat recurs în

termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., pârâta Primăria Municipiului

Timișoara, prin primar.

În motivarea recursului, se susține

în esență că persoana îndreptățită nu a depus actele doveditoare, nici odată cu

notificarea, nici în termenul prevăzut de lege, situație în care în mod greșit

s-a apreciat asupra nerespectării termenului de 60 de zile pentru emiterea

dispoziției.

Recursul se privește ca nefondat, în

considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit dispozițiilor art. 23 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001, (art. 25 alin. (1), în redactarea actuală) în termen

de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data

depunerii actelor doveditoare, unitatea deținătoare este obligată să se

pronunțe prin decizie sau dispoziție motivată.

În cauză, reclamantul a făcut dovada

depunerii actelor ce atestă calitatea sa de persoană îndreptățită, situație în

care neemiterea dispoziției motivate a fost corect interpretată de instanța de

control judiciar ca o culpă a unității deținătoare, derivată din nerespectarea

dispozițiilor legale mai sus citate.

Or, conduita culpabilă a unității

investite cu soluționarea notificării, nu poate afecta interesele persoanelor

îndreptățite și nici să se lipsească în fapt, de posibilitatea de a-și apăra

drepturile recunoscute de lege.

De altfel, așa cum în mod corect s-a

reținut, chiar admițând că reclamantul nu a depus toate actele solicitate,

pârâta era obligată să se pronunțe prin dispoziție, luând în considerare actele

depuse, aceasta cu atât mai mult cu cât, nu a făcut dovada împrejurării că l-ar

fi înștiințat pe reclamant să-și completeze dosarul administrativ.

Așa fiind, recursul urmează a se

respinge, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâții

Primarul municipiului Timișoara și Primăria municipiului Timișoara împotriva

deciziei civile nr. 1396 din 16 iunie 2004 a Curții de Apel Timișoara ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

7 martie

2006.