ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8097/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta S.G., în contradictoriu

cu primarul municipiului Timișoara, a solicitat anularea dispoziției nr. 1162

din 21 mai 2004, emisă de acesta și să se aprobe acordarea de măsuri

reparatorii prin echivalent, în limita cotei de ½ din imobilul ce a

aparținut fostului ei soț S.I., situat în Timișoara.

Prin sentința nr. 1488 din 29

noiembrie 2004, Tribunalul Timiș a admis acțiunea, a dispus anularea

dispoziției nr. 1162, emisă la 21 mai 2004 de către primarul municipiului Timișoara,

l-a obligat pe acesta să statueze asupra notificării, în coordonatele art. 19

alin. (4) din Legea nr. 10/2001 constatând că reclamanta se legitimează în

calitate de persoană îndreptățită, în accepțiunea susamintitei legi.

Instanța de fond, pentru a da

această hotărâre, a reținut că, prin actele dosarului, reclamanta și-a atestat

calitatea de moștenitoare a defunctului ei soț, care s-a dovedit a fi persoana

îndreptățită în accepția art. 3 al legii.

De asemenea, aceasta a probat vocația

la măsurile reparatorii reglementate de Legea nr. 10/2001, derivând din

calitatea de moștenitor al fostului proprietar tabular al imobilului supus

operațiunii de preluare abuzivă în limita cotei de ½ în patrimoniul

statului. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul.

Curtea de Apel Timișoara, prin

decizia civilă nr. 1021/A din 26 aprilie 2005, a respins apelul, menținând,

astfel, soluția Tribunalului Timiș.

Pârâții primarul municipiului Timișoara

și Consiliul Local al municipiului Timișoara au declarat recurs împotriva

acestei hotărâri, susținând, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada

calității de persoană îndreptățită și a dreptului de proprietate invocat,

deoarece dosarul nu a fost completat în termenul prevăzut de lege, care este de

decădere și nu de recomandare.

Prin cererea de recurs pârâții au

solicitat și suspendarea executării sentinței de fond până la soluționarea

recursului.

Având în vedere faptul că la

termenul fixat pentru 18 octombrie 2005 s-a judecat recursul, cererea de

suspendare a executării a rămas fără obiect și va fi respinsă ca atare.

În ceea ce privește recursul, acesta

este nefondat.

Așa cum corect a reținut și curtea

de apel, din probatoriul administrat în cauză, rezultă că reclamanta a făcut

dovada calității sale de moștenitor al defunctului ei soț, respectiv că este

persoana îndreptățită în accepțiunea art. 3 din Legea nr. 10/2001.

Se remarcă, totodată, faptul că

nerespectarea termenului de depunere a actelor doveditoare are drept consecință

nu decăderea ori respingerea cererii ca nedovedită, ci rezolvarea ei exclusiv

în baza actelor existente la dosar, conform art. 28 alin. (2) din Legea nr.

10/2001.

Actele doveditoare procurate de

reclamantă ulterior soluționării administrative a notificării formulate de

persoana îndreptățită, prin decizie sau dispoziție motivată, urmează a fi

utilizate ca mijloace de probațiune în demersul judiciar determinat de refuzul

acordării de măsuri reparatorii, inițiat pe calea procedurii contencioase,

reglementată de art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.

Față de cele de mai sus, recursul

urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâții primarul municipiului Timișoara și Consiliul Local al municipiului

Timișoara împotriva deciziei nr. 1021/A din 26 aprilie 2005 a Curții de Apel

Timișoara, secția civilă

Respinge ca rămasă fără obiect

cererea de suspendare a executării.

Obligă pe recurenți la 10.000.000

lei cheltuieli de judecată către S.G.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2005.