ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1604/2003

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Secția comercială a Tribunalului

București, prin sentința civilă nr. 3129 din 20 aprilie 2001, a admis acțiunea

SC A.U. SA București, cu sediul în București, sectorul 1, și a dispus anularea

licitației pentru prestații avio la combaterea omizilor defoliatoare,

organizată la 19 martie 2001 de către pârâta R.N. P., cu sediul în București, sectorul

1, obligând pârâta la plata sumei de 303.000 lei, reprezentând cheltuieli de

judecată.

Prima instanță a reținut că

organizatoarea licitației nu a prevăzut în caietul de sarcini grila care să

conțină metodologia de calcul pentru evaluarea punctajului ofertanților, iar

din documentația pusă la dispoziția ofertanților au lipsit criteriile de

acceptare a ofertei, inclusiv orice elemente, altele decât prețul, care se iau

în considerare în evaluarea ofertelor, obligații stabilite prin Ordinul nr. 45184

din 19 ianuarie 1996, privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru

achizițiile de bunuri și de servicii, emis de Ministerul Finanțelor și prin H.G.

nr. 63 din 22 februarie 1994, care a aprobat Regulamentul privind organizarea

licitațiilor pentru achiziții publice de bunuri și servicii.

Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței, a fost

respins, ca nefondat, de către secția V-a comercială a Curții de Apel

București.

Instanța de apel a înlăturat

criticile formulate de pârâtă, constând în aceea că prestările de servicii avio

din fondurile de producție ale R.N.P. nu intră sub incidența dispozițiilor

legale invocate, care se aplică pentru organizarea de licitații pentru

achiziționarea de bunuri și servicii finanțate integral ori parțial din bugetul

de stat, bugetelor locale, din fondurile speciale constituite prin lege în

afara acestor bugete, din mijloace extrabugetare și din credite garantate sau

contractate direct de către stat și în aceea că reclamanta a luat cunoștință de

toate cerințele și criteriile tehnice și financiare pe care trebuia să le

îndeplinească.

Ea a reținut că sistemul de punctaj nu a fost stabilit prin

caietul de sarcini, făcându-se referire la acesta numai în procesul-verbal de

adjudecare, întocmit după ținerea licitației.

Împotriva acestei din urmă hotărâri

a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

conform art. 304 alin. (1) C. proc. civ., pct. 9 C. proc. civ.

Într-un prim motiv de recurs, se

arată că, din actele licitației, rezultă că reclamanta a luat cunoștință de

toate cerințele și criteriile tehnice de evaluare generală și financiară pe

care trebuia să le îndeplinească, precum și de grila de punctaj. S-a reținut

greșit de instanțe că grila de punctaj a fost adoptată de comisie după

desfășurarea licitației, ofertanții cunoscând criteriile acestei grile din

anunțul publicitar și din caietul de sarcini.

Într-un al doilea motiv de recurs,

se arată că s-a considerat greșit că procesul-verbal de licitație conține date

ce se referă exclusiv la partea ulterioară desfășurării licitației, acesta

fiind compus atât cu date referitoare la derularea licitației, cât și cu date

privind rezultatul acesteia.

Într-un al treilea motiv de recurs

se arată că reprezentantul reclamantei a semnat fără obiecțiuni procesul-verbal,

fiind de acord cu punctajul stabilit de comisie. Aceste obiecțiuni nu au fost

formulate și pentru faptul că reclamanta a fost depunctată la dotările tehnice

și umane, prețul nefiind definitoriu, fapt ce rezultă din variantele în care,

chiar oferind un punctaj maxim prețului oferit de reclamantă, aceasta tot nu ar

fi câștigat licitația.

În fine, într-un al patrulea motiv

de recurs, se susține că prestația trebuind și fiind executată la perioada

optimă a tratamentului, fiind și achitată de pârâtă, anularea licitației tot nu

ar putea duce la stabilirea reclamantei drept câștigătoare și la repetarea

tratamentului.

Criticile sunt întemeiate.

Din cuprinsul anunțului publicitar

din caietul de sarcini, din prezentarea modului de desfășurare a licitației,

precum și din datele procesului-verbal de licitație și adjudecare, rezultă că

reclamanta a cunoscut toate cerințele și criteriile tehnice de evaluare

generală și financiară ce constituie grila de punctaj.

Datele grilei de punctaj nu conține

elemente care să nu fie cuprinse în caietul de sarcini, așa încât lipsa ei nu o

prejudicia pe reclamantă în pregătirea prezentării la licitație, în ipoteza în

care datele prezentate comisiei sunt reale.

Dar, dacă ar fi cunoscut conținutul

grilei, reclamanta nu ar fi câștigat licitația, întrucât și în cea mai

favorabilă variantă pentru ea, punctajul obținut tot ar fi fost inferior celui

obținut de SC A.U. SA Călărași”, câștigătoarea licitației.

Art. 2.11 din Norma nr. 45.184/1996

a Ministerului Finanțelor, care trimite la art. 3.7 din Regulamentul aprobat

prin H.G. nr. 63/1994, nu prevede obligativitatea comunicării grilei de

punctaj, ci doar a criteriilor de evaluare, pe care reclamanta le-a cunoscut

din documentația pusă la dispoziție.

Conform art. 2.12 din norma

amintită, ofertantul are obligația să examineze toate instrucțiunile,

formularele, termenii și specificațiile din documentele licitației, iar în

cazul în care are nelămuriri asupra documentelor prezentate, le solicită

persoanei juridice achizitoare în scris (prin telex ori fax). Reclamanta nu a

făcut acest lucru pentru ca, ulterior, să-l folosească drept motiv al unei

contestații.

Nesolicitarea grilei de la achizitor

are ca efect imposibilitatea conformării art. 2.16 din aceleași norme, care

prevede că omiterea vreunei informații cerute în documentele licitației sau

prezentarea unei oferte necorespunzătoare față de documentele licitației

reprezintă riscuri asumate de ofertant, care pot avea drept urmare respingerea

ofertei sale.

Este demn de reținut că nici în

cadrul procesului-verbal de licitație și adjudecare nr. 5376 din 19 martie

2001, reclamanta nu a formulat o asemenea pretenție, semnându-l fără obiecțiuni.

Abia la 22 martie 2001, reclamanta a

formulat o contestație, care nu putea viza în acest moment, așa cum a și fost

formulată, decât rezultatele licitației.

În aceste condiții, recursul pârâtei

urmează a fi admis, conform art. 312 C. proc. civ., modificându-se decizia

atacată, admițându-se apelul pârâtei și schimbându-se sentința primei instanțe,

în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta R.N.P.

București împotriva deciziei nr. 1310 din 2 octombrie 2001 a Curții de Apel București,

secția comercială, modifică decizia atacată, în sensul că admite apelul pârâtei

R.N.P. București și respinge acțiunea reclamantei SC A.U. SA București.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi, 14 martie 2003.