ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.05.2003

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1892/2003

HOTĂRÂRE
20.05.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1892/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

18 aprilie 2002, reclamanta SC A.P. SRL București a solicitat anularea

Ordinului pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare și efectuare a

transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, nr. 1842 din 4

decembrie 2001 (M. Of. nr. 58/28.01.2002).

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că mai multe din dispozițiile ordinului încalcă vădit legislația

generală și specifică în vigoare și că prin aplicarea lor ar urma să fie

vătămată în drepturile sale recunoscute de lege.

Prin sentința civilă nr. 651/2002 a

Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, acțiunea a fost

respinsă, reținându-se că reclamanta și intervenientele nu au un drept vătămat

conform art. 1din Legea nr. 29/1990.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat,

în esență, că Protocolul depus la dosar de pârât, se referă numai la art. 16

lit. c) și art. 17 și Anexele 7 și 9 din Ordin, iar susținerea pârâtului, în

sensul că ordinul nu se aplică, nu este relevantă.

Verificând cauza în funcție de

motivele de recurs formulate în lumina dispozițiilor art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată că recuresul nu este fondat, sentința fiind legală

și temeinică.

Ordinul nr. 1842/2002, pentru

aprobarea Normelor metodologice de autorizare și efectuare a transporturilor

rutiere și a activităților conexe acestora, nu a fost pus în aplicare, astfel

încât reclamantei-recurente nu i s-a încălcat vreun drept prevăzut de lege,

astfel cum prevăd dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Pentru neaplicarea Normelor s-a

încheiat un Protocol între M.L.P.T.L., reprezentat de Autoritatea Rutieră

Română și Uniunea Societăților de Expediții din România, referitor la Licența

de execuție pentru activitățile conexe transporturilor, art. 16 lit. c) și e),

art. 17 și Anexele nr. 7 și 9. Ulterior, Ordinul contestat a fost modificat și

completat, ținându-se cont de observațiile formulate de Uniunea Societăților de

Expediții din România, prin Ordinul nr. 1187/2002.

Pentru considerentele expuse,

recursul va fi respins ca nefundat, în cauză neexistând temeiuri de casare de

ordine publică, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.

Respinge recursul declarat de SC A.P. SRL, împotriva

sentinței civile nr. 651 din 19 iunie 2002 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-01-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 72/2004
La apelul nominal s-au prezentat recurenta-pârâtă- Autoritatea Rutieră Română reprezentată de consilierul juridic T.C., intimata-reclamantă – Organizația Religioasă „M.I.” București reprezentată de avocatul V.V. Procedura completă. Reprezen
ÎCCJ 2008-01-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 209/2008
tărâri a declarat recurs reclamanta SC S.T. SRL Român, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în dezvoltarea cărora a susținut, în esență următoarele: Instanța de fond, prin motivarea hotărârii, s
ÎCCJ 2006-04-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1213/2006
privind efectuarea activităților de transporturi rutiere. Prin întâmpinarea depusă, A.R.R. a cerut anularea recursului, ca nemotivat, criticile invocate neregăsindu-se în cazurile enumerate limitativ la art. 304 C. proc. civ., iar în subsid
ÎCCJ 2007-05-31
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2797/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3059 din 22 noiembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibi
ÎCCJ 2005-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1614/2005
rezultatul atribuirii, menținându-se licențele de transport și de execuție. Actul a fost apreciat, ca nelegal, de instanță, deoarece reclamanta s-a conformat dispozițiilor legale, iar prin noua atribuire de traseu, unui alt solicitant, s-a
Sursă